CINCI MOMENTE CHEIE care au schimbat strategia marilor puteri ale lumii. Ce rol a jucat România în conflictul mocnit cu Rusia

Criza ucraineană

În pofida progreselor înregistrate prin aplicarea Acordului Minsk II, semnat în februarie, Occidentul continuă să acuze Rusia de alimentarea conflictului separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014 și soldat până acum cu circa 9.000 de morți. „Rusia continuă să ofere susținere insurgenților din estul Ucrainei folosiți ca intermediari”, acuza, la începutul lunii decembrie, generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa.

La rândul său, Moscova avertiza că misiunea Statelor Unite de antrenare a membrilor serviciilor de securitate ucrainene riscă să aibă consecințe pentru situația din estul Ucrainei. Statele Unite antrenează membri ai serviciilor de securitate ucrainene începând din 2014.

ACTUALITATE Vacanță de Crăciun la malul mării. Cât costă acum un sejur de patru nopți la Eforie

14:36

ACTUALITATE Ce SPITALE sunt deschise în București de Crăciun/Urgențele, preluate prin apel la 112

14:22

Conflictul sirian

Tensiunile dintre Moscova și Alianța Nord-Atlantică s-au mutat, de câteva luni, în Siria, țară care se confruntă de cinci ani cu revolte reprimate violent și cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forțele opoziției și grupuri teroriste, inclusiv organizația sunnită Stat Islamic, bilanțul depășind 250.000 de morți. În contextul în care Statele Unite și aliați precum Franța și Marea Britanie cer înlăturarea Administrației de la Damasc, Rusia a intervenit militar, începând din octombrie, pentru a-i oferi susținere președintelui Bashar al-Assad. Moscova susține că atacă exclusiv poziții ale organizației teroriste Stat Islamic, dar NATO a denunțat bombardamente asupra forțelor opoziției, sprijinite de Occident.

În acest context, Siria a devenit practic un teren de luptă prin intermediari între NATO și Rusia, pentru afirmarea influenței strategice.

Tensiuni Rusia – Turcia

Intervenția Rusiei în Siria a fost marcată de doborârea unui bombardier rus Suhoi Su-24 de către Turcia, pe 24 noiembrie, la frontiera siriano-turcă, unul dintre cele mai grave incidente produse în ultimele decenii între Alianța Nord-Atlantică și Moscova. Ankara susține că avionul militar rus intrase câteva secunde în spațiul aerian turc. Moscova a explicat că avionul nu a intrat deloc în spațiul aerian turc, iar președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că incidentul va avea „consecințe grave”. Ca reacție, Moscova a trimis sisteme antiaeriene S-400 în Siria, avertizând că va doborî orice avion turc care ar intra ilegal în spațiul sirian, și a impus o serie de sancțiuni economice Turciei.

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a trimis echipamente militare suplimentare pentru monitorizarea spațiului aerian turc, dar a impus Ankarei proceduri mai stricte, pentru evitarea doborârii din nou a vreunui avion militar rus.

Instalațiile antibalistice NATO din România

O altă sursă de tensiuni cu Rusia este planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România și Polonia. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deși Alianța Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacitățile balistice ale unor țări precum Iranul.

Sistemul antirachetă de la Deveselu (județul Olt) a devenit funcțional în 18 decembrie, iar ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, și oficiali NATO au evidențiat componenta defensivă a acestuia.

Rusia a avertizat în mod repetat că elementele antirachetă de la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), cerând României și Statelor Unite să conștientizeze „responsabilitatea” montării acestor sisteme și să renunțe la plan cât nu era „prea târziu”.

După inaugurarea sistemului din România, Ministerul rus de Externe a transmis: „Am exprimat în mod repetat poziția și evaluările privind planul sistemului antirachetă al SUA și am notat că proiectul intră în contradicție cu măsurile de consolidare a securității și stabilității internaționale. Cu toate acestea, Statele Unite și aliații continuă să lucreze la acest program destabilizator și periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai puțin credibile. Pe 18 decembrie au fost finalizate lucrările de construcție la Deveselu, în România. După fixarea și testarea echipamentelor, baza va intra în fază de pregătire operațională în prima jumătate a anului 2016. Instalații de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antirachetă. (…) Acest lucru ne permite să considerăm prezența lor o încălcare a prevederilor Tratatului INF de către Statele Unite”.

Pe fondul acuzațiilor formulate de Rusia de nenumărate ori în ultimul an, Președinția Statelor Unite a dat asigurări că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Însă președintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lăsat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat că Rusia va consolida capacitățile nucleare strategice ca reacție la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalație antibalistică. „Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităților forțelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalații antibalistice”, declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza amenințările balistice din partea Iranului și Coreei de Nord ascund adevăratele intenții ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. „Adevăratul scop este neutralizarea potențialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei și al aliaților ei”, a subliniat Vladimir Putin.

Vladimir Putin a atras atenția că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o amenințare la adresa capacităților nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse și evocând un scenariu „foarte periculos”.

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul.

Extinderea NATO

La începutul lunii decembrie, miniștrii de Externe ai statelor NATO au invitat statul Muntenegru să devină al 29-lea membru al Alianței Nord-Atlantice. Muntenegru va fi al treilea stat din Balcanii Occidentali care aderă la NATO, după Albania și Croația.

Ca reacție, Președinția Rusiei a avertizat că extinderea Organizației Tratatului Nord-Atlantic (NATO) va atrage măsuri de retorsiune din partea Moscovei. Ministerul rus de Externe a subliniat că admiterea statului Muntenegru în NATO riscă să destabilizeze sistemul de securitate euro-atlantic. „Decizia NATO de inițiere a negocierilor pentru admiterea statului Muntenegru reprezintă un act cu valențe de confruntare care riscă să destabilizeze sistemul de securitate euro-atlantic. O nouă serie de extindere a Alianței Nord-Atlantice afectează în mod direct interesele Rusiei și va atrage măsuri simetrice”, a transmis Ministerul rus de Externe.

Pe fondul nemulțumirii, Rusia a transmis că intenționează să intensifice cooperarea cu Serbia, inclusiv în domeniul „securității europene”. „Suntem pregătiți să intensificăm și să extindem cooperarea cu Serbia, inclusiv în domeniul economic și în cel al securității europene”, a semnalat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după o întrevedere cu președintele Serbiei, Tomislav Nikolici. „Apreciem foarte mult contribuția personală a dumneavoastră la eforturile de consolidare a parteneriatului între Rusia și Serbia”, i-a transmis Serghei Lavrov lui Tomislav Nikolici.