Cinci președinți europeni au refuzat invitația de a participa la reuniunea de la Yalta ca semn de protest față de situația Iuliei Timoșenko

Ucraina a confirmat luni că cel puțin cinci șefi de stat nu vor participa la reuniunea președinților țărilor Europei Centrale, care va avea loc la mijlocul lunii mai în Yalta, în momentul în care Kievul se află sub presiunea occidentală, motivul fiind cazul Iuliei Timoșenko, relatează AFP.

„Președinții Germaniei, Cehiei, Sloveniei, Austriei și Italiei au anunțat că nu vor putea participa la această reuniune”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe, Oleg Voloșin, citat de agenția Interfax-Ucraina.

El a adăugat că, foarte probabil, nici președintele Estoniei nu va mai participa la întâlnire.
Voloșin a adăugat că acești președinți nu au acceptat invitația „din diverse motive”, fără a da mai multe detalii.

Un număr de zece președinți au confirmat deja că vor participa la această reuniune, care va avea loc pe 11 și 12 mai la Yalta (sudul Ucrainei), și că alți patru și-au dat un acord preliminar, a adăugat Voloșin.

Luni, purtătorul de cuvânt al președintelui ceh, citat de publicația Lidove Noviny, a anunțat că Vaclav Klaus și-a anulat o vizită în Ucraina, pentru reuniunea de la Yalta, din cauza problemelor în cazul Iuliei Timoșenko. Aceeași publicație a anunțat și faptul că președintele Austriei, Heinz Fischer, și cel al Sloveniei, Danilo Turk, și-au anulat de asemenea deplasarea în Yalta.

La rândul său, președintele german, Joachim Gauck, a refuzat recent o invitație oficială la această reuniune din Ucraina, în semn de protest față de refuzul Kievului de a îi permite Iuliei Timoșenko să meargă în Germania pentru a primi îngrijiri medicale.

Iulia Timoșenko este încarcerată din august 2011 și a fost condamnată în octombrie la șapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Aceasta a denunțat repetat o vendetă personală a președintelui Viktor Ianukovici, ales în 2010, pentru a se debarasa de principalul său adversar politic.

Timoșenko a intrat în greva foamei pe 20 aprilie, denunțând violențele la care a fost supusă în închisoare și represiunea politică din această țară.

Uniunea Europeană a cerut Kievului să „prezinte urgent explicații” privind situația opozantei, după ce procesul acesteia a provocat în 2011 o criză fără precedent în raporturile dintre UE și Ucraina.