„Cine nu plătea era ucis pentru organe”. Traficul de migranți, o afacere fără pierderi VIDEO

De la mărturiile sale a început operațiunea „Glauco 3″, coordonată de o echipă de investigatori de la tribunalul din Palermo, care vizeaza retelele de traficanti de persoane și în care sunt implicati cetățeni ai mai multor țări, informează romania-actualități.ro, citând presa italiană. Rețeaua era formată  din 25 de eritreeni, 12 etiopieni și un italian.

„Migranții care nu puteau plăti pentru călătoria care o făcuseră pe uscat sau pe mare erau livrați egiptenilor și  uciși pentru prelevare de organe care erau apoi revândute în Egipt pentru o sumă de aproximativ 15 mii de euro. În special, acești egipteni erau echipați pentru a scoate organele și a le transporta apoi în genți frigorifice”, citează din declarațiile lui Atta ziarul italian Corriere della Sera.

Nuredin Wehabrebi Atta este cetățean eritreean și în urma mărturiilor sale a devenit primul străin admis într-un program de protecție a martorilor. El a primit o pedepsă de doar cinci ani după ce a decis să spună tot „pentru că au murit prea multi în mare”, mai ales după tregedia din 2013 din insula Lampedusa unde au murit  366 de oameni, vicitme pentru care acesta neagă că avea vreo responsabilitate, scrie lastampa.it

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

În urma mai multor raiduri ale forțelor de securitate din Italia, 38 de suspecți traficanti de persoane au fost arestati luni. Politia a confiscat de la aceștia peste o jumatate de milion de euro bani lichizi, precum si un registru contabil care contine informatii despre clientii retelelor.

Arestările au fost efectuate de către poliția de stat în 9 provincii italiene și la Roma, poliția reușind lovească întreaga structură organizatorică a acestei periculoase rețele criminale transnaționale care a făcut profituri uriașe din imigrația ilegală. Pe lângă infracțiunea de trafic de persoane cei 28 au fost acuzați și de tranzacții finaciare ilegale și trefic de droguri. Pe lângă miile de migranți, traficanții au adus din Etiopia și o mare cantitate de qat sau Khat o plantă halucinogenă din Africa.

Fostul memebru al rețelei a mai afirmat și că „în Libia, rețeaua de traficanți are o mare cantitate de arme, inclusiv automate Kalashinikov, pistoale Makarov și alte tipuri de arme.”

În afară de referirea la organele recoltate și vândute – pe care pretinde că a auzit-o de la capii libanezi ai rețelei cu care a lucrat  Ermias Ghermay și Fitiwi Abdrurazak, precum și de la unii  dintre migranții supraviețuitori –  Atta Wehabrebi a vorbit în decalrațiile sale și despre  profitul de milioane de euro al organizației din care a făcut parte.

Astfel, numai în vara anului 2015, grupul s-a ocupat de cel puțin șase transporturi cu care au sosit în Palermo, mai mult de 4.000 de migranți. După trecerea mării, în schimbul unor noi bani plătiți treficanților, membrii rețelei îi ajută pe aceștia să scape din centrele de primire și apoi să se deplaseze la Roma sau Milano, de unde aceștia pleacă cătr destinațiile dorite,  în principal, Germania, Olanda și Scandinavia.

„Organizația funcționează ca un adevărată rețea criminală, cu celule diferite, care operează fiecare pe teritorul său și carea au sarcinii specifice și determinate pantru a face aranjamentele de călătorie ajutând astfel la intrarea și șederea ilegală a migranților în Italia, iar apoi le asigură logistica astfel încant migranții să ajungă la destinația finală, o țară din Europa de Nord,  acolo unde migranții au membrii de familie sau prieteni”, citează din rechizitoriul Procuraturii din Palermo corriere.it.

False reuniuni de familie

Un alt mod de operare al rețelei, care oferea migranților o modalitate mai puțin riscantă de a călători este aceea a reuniunilor familiale false. Acestea erau posibile prin regizarea unor căsătorii false între străini aflați deja legal în Italia și migranți cu care nu au nici o legătură.

Este un sistem mult mai sigur și, prin urmare, mult mai scump, rezervat pentru emigranții mai bogați.

Costul pentru fiecare căsătorie falsă urmată de reântregirea familiei ajunge, astfel, la prețuri între 10 și 15 mii de euro de persoană. Aceasta este după cum spun anchetatorii „o reală distincție socio-economică chiar și într-o lume ca aceasta numită generic a «migranților»”.  Plățile pentru aceste operațiuni sunt făcute prin sume succesive de către rude ale migranților care trăiesc în străinătate printr-un sistem clasic de transfer de bani sau prin metoda numită „hawala”. Aceasta constă în oferirea unor garanții în schimbul banilor care apoi sunt plătiți de la distanță prin intermediul unor intermediari. Banii sunt colectați apoi de memebrii rețelei din diverse magazine sau unități comerciale care au intrat în sistem.

Atta Wehabrebi a furnizat anchetatorilor și două adrese pentru ca poliția din Palermo să poată verifica afirmațiile sale: un bar din Palermo, în aleea Santa Rosalia deținut de etiopianul etiopianul Sebsidie ​​Tadele și o parfumerie din Roma situată la câțiva pași de gara Termini, pe strada Volturno a cărui proprietar este cetățeanul eritreean Solomon Gebremichael Araya.  Locațiile au fost supravegheatae de poliție mai bine de un an. Pe parcursul acestei urmăriri anchetatorii au constatat că la barul din Palermo doar în lunile mai și iunie 2015 au sosit zeci de straini în fiecare zi în care transporturi de migranți ajungeau în port. Aceștia erau contacatți telefonic din străinătate pe telefonul patrounui barului și primeau indicații despre ce sume trebuie să achite pentru următoarea etapă a călatoriei. Cel mai adesea aceasta era Roma sau Milano, iar proaspății migranți plăteau 50 sau 100 de euro pentru fiecare persoană.

La parfumeria din Roma poliția a instalat microfoane și camere video cu care a reușit să intercepteze convorbiri telefonice în care se discuta despre banii încasați de la migranții care treceau prin magazin și care urmau să fie transferați în Sudan, Dubai sau în alte locații. Banii încasați în parfumerie reprezentau plata pentru călatoria migranților. Din aceste sume proprietarii magazinelor care joacă rolul de intermediari rețin de fiecare dată 10% a mai declarat Atta.

„Solomon Araya plătea în fiecare sâmbată între 280 și 300 de mii de euro lui Mikiele Gebremeskel din ceea ce încasa în parfumeria din strada Volturno din Roma”, a mai mărturisit poliției fostul traficant.  

Tot în parfumerie anchatarorii au găsit și un fel de registru contabil al traficanților care cuprindea numele migranților și sumele plătite în diferite monede de cei care au trecut pe acolo.