Cine sunt membrii „REUSS”, gruparea acuzată de lovitură de stat în Germania. Procesul a început la Frankfurt
Al doilea şi cel mai important proces lansat după descoperirea unui complot al extremei drepte vizând o lovitură de stat în Germania începe marţi, 21 mai, la Frankfurt.
La acest termen a fost chemat la bară presupusul lider de reţea, aristocratul german principele Heinrich al XIII-lea de Reuss, potrivit CNN.
Un prinț și foști ofițeri ai forțelor armate
Prinţul Heinrich al XIII-lea de Reuss este judecat alături de alţi opt suspecţi, toţi fiind acuzaţi că au luat parte la sau au susţinut o organizaţie teroristă. Între ei sunt foşti membri ai forţelor armate germane, dar şi un ex-membru al Parlamentului, ales din partea formaţiunii Alternativa pentru Germania (AfD).
Aşa-zisa reţea de „Cetăţeni ai Reichului” (Reichsbürger) din care făceau parte acuzaţii consideră că republica germană modernă a înlocuit în mod nelegitim Reichul înfiinţat în 1871 şi continuat sub regimul nazist până în 1945.
Astfel, ei resping legitimitatea statului federal german modern şi legile sale, menţionează CNN.
Procesul care începe marţi este al doilea din cele trei legate de presupusa tentativă de puci.
Primul proces, început la finele lunii trecute la Stuttgart, se concentrează pe aripa militară a grupării, care este acuzată de tentativă de răsturnare a ordinii de stat prin forţa armelor. Potrivit acuzaţiilor, ei începuseră formarea a 280 unităţi înarmate. Alţi suspecţi vor fi judecaţi la Munchen începând din 18 iunie.
Ce puneau la cale „Cetăţenii Reichului”/„Ziua X”
Complotul a fost descoperit în cursul unei ample operaţiuni antiteroriste, în decembrie 2022.
Conform acuzării, gruparea a început planificarea pentru „Ziua X” – data puciului – din august 2021.
Concret, un grup armat ar fi urmat să se infiltreze în clădirea Bundestagului, din Berlin, cu scopul reținerii politicienilor germani şi a instalării, apoi, a unui nou guvern interimar. Șef de stat ar fi urmat să devină prinţul Heinrich al XIII-lea de Reuss.
Din ce notează presa germană, puciștii ar fi acceptat că este posibil să fie nevoiţi să-şi sacrifice viaţa pentru îndeplinirea acestor obiective.
Procurorii mai afirmă că membrii grupării aveau la dispoziţie o sumă de circa 500.000 de euro şi un important arsenal, iar pregătirile au inclus recrutarea de personal militar.
CITEȘTE ȘI: