Cine va fi viitorul secretar general al NATO? Ei se bat pentru fotoliul lui Jens Stoltenberg

Jens Stoltenberg își termină mandatul de secretar general al NATO în septembrie 2023 și multă lume se întreabă cine îi va urma la conducerea celei mai puternice alianțe militare din lume. S-au vehiculat multe nume, de-a lungul anilor, inclusiv cel al președintelui României, Klaus Iohannis.

Totuși, ultima listă cu potențiali șefi ai NATO, dată publicității de cotidianul New York Times, nu îl include și pe liderul de la Cotroceni. Sunt, însă, câteva surprize și printre candidații „aleși” de publicația americană.

Pe cine vor americanii în fruntea NATO

Astfel, potrivit sursei citate, am putea avea o premieră – o femeie în fruntea Alianței Nord-Atlantice! New York Times scrie că favorită este Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani. Freeland ocupă funcția de vicepremier al Canadei și este preferata Statelor Unite, care deja exercită un lobby în favoarea ei.

EXCLUSIV Crin Antonescu a fost la negocieri la Guvern. CONDIȚIA impusă pentru a candida la alegerile prezidențiale

13:52

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

Chrystia Freeland are origini ucrainene. Anterior, ea a ocupat funcția de ministru de Externe al Canadei. Vorbește fluent cinci limbi – engleză, franceză, italiană, ucraineană și rusă. Dacă Freeland îi va succeda lui Jens Stoltenberg, ar fi prima femeie din istorie în fruntea NATO, dar și primul canadian care ocupă acest rang.

The New York Times a întocmit o listă cu cinci nume, iar din partea europenilor ar urma să candideze trei femei: Kolinda Grabar-Kitarovic – ex-președinte al Croației, Kaja Kallas – premierul Estoniei și Zuzana Caputova – președintele Slovaciei. Și britanicii vor să-și impună omul lor la șefia NATO, acesta fiind Ben Wallace, actualul ministru al Apărării.

În trecut, publicația Politico a scris că și președintele României, Klaus Iohannis, ar fi pe o listă scurtă a candidaților favoriți.

„Persoana care va obține postul va prelua, fără îndoială, mandatul într-unul dintre cele mai critice momente din istoria Alianței Nord-Atlantice. Războiul din Ucraina a însemnat mai multe trupe NATO la granițele Rusiei, potențiali noi membri în Suedia și Finlanda și noi cereri de bani și echipamente. Deși NATO funcționează prin consens, șeful său joacă un rol important în concilierea cererilor statelor membre și în articularea poziției Occidentului în fața unei audiențe globale.

Există probleme cu toți posibilii candidați. De asemenea, este posibil, a sugerat un oficial NATO, ca statele membre să fie de acord să prelungească mandatul dlui Stoltenberg cu încă un an. Alegerea ar putea fi, de asemenea, complicată de alegerile din primăvara anului 2024, care vor selecta o nouă conducere pentru Uniunea Europeană. Acest lucru dă startul unui proces profund competitv între statele membre, pe măsură ce își împart posturile”, punctează The New York Times.