Prima pagină » Știri externe » Coaliția de guvernare „SEMAFOR” din Germania se prăbușește după ce Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de Finanțe

Coaliția de guvernare „SEMAFOR” din Germania se prăbușește după ce Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de Finanțe

Coaliția de guvernare „SEMAFOR” din Germania se prăbușește după ce Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de Finanțe
Coaliția de guvernare „SEMAFOR” din Germania se prăbușește după ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de Finanțe. Sursa Foto: Profimedia

Coaliția de guvernare „Semafor” a Germaniei s-a prăbușit miercuri, când cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de Finanțe, Christian Lindner din partea partidului Democrații Liberi (FDP). În semn de protest, partidul liberal german FDP a anunţat miercuri seară că toţi miniştrii săi vor părăsi guvernul de coaliţie al lui Olaf Scholz.

Demisia miniștrilor liberali din guvern a deschis calea către alegeri anticipate.  Astfel, s-a declanșat haosul politic în cea mai mare economie a Europei, la câteva ore după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA.

Cancelarul Olaf Scholz este constrâns să conducă un guvern minoritar alcătuit din miniștrii săi social-democrați și miniștrii ecologiști din partidul „Verzii”, al doilea cel mai mare partid din coaliția de guvernare, potrivit Reuters.

Vot de încredere și alegeri federale anticipate în Germania

Va trebui să se bazeze pe majorități parlamentare improvizate pentru a adopta legislația, iar el intenționează să supună guvernul său unui vot de încredere în parlament pe 15 ianuarie, care ar putea declanșa alegeri anticipate până la sfârșitul lunii martie 2025.

Scholz a declarat că îi va cere sprijinul lui Friedrich Merz, liderul conservatorilor din opoziție, care sunt cu mult înainte în sondaje, pentru a aproba bugetul și a crește cheltuielile militare. Merz urmează să răspundă într-o conferință de presă joi dimineață.

Prăbușirea alianței de trei partide „Semafor” (roșu de la culoarea Partidului Social-Democrat, galben de la culoarea Partidului Liber Democrat, și Verde de la culoarea partidului ecologist Verzii) are loc la după câteva luni de certuri asupra politicii bugetare și direcției economice a Germaniei, cu popularitatea guvernului în scădere și creșterea forțelor de extremă dreaptă și stânga. Coaliția s-a format pe 8 decembrie 2021, după alegerile federale din 26 septembrie 2021. Social-democratul Olaf Scholz a succedat-o pe conservatoarea Angela Merkel în funcția de cancelar.

„Avem nevoie de un guvern capabil să acționeze, care să aibă forța de a lua deciziile necesare pentru țara noastră”, le-a declarat Scholz reporterilor.

Motivul demiterii ministrului de Finanțe

Scholz a spus că l-a demis pe Lindner din cauza comportamentului său obstrucționist în disputele privind bugetul, acuzându-l că pune interesele partidului înaintea țării și că blochează legislația pe motive nejustificate. Decizia vine la o zi după alegerea republicanului Donald Trump ca președinte al SUA, în condițiile în care Europa se grăbește să formeze un răspuns la posibilele noi tarife americane și a modului de abordare a noii administrații prezidențiale privind războiul din Ucraina și viitorul alianței NATO.

Criza guvernamentală survine într-un moment critic pentru Germania, cu o economie în stagnare, infrastructură îmbătrânită și o armată nepregătită pentru un posibil război cu Rusia. O schimbare politică ar putea alimenta frustrarea crescândă față de partidele tradiționale din Germania, în avantajul mișcărilor populiste mai tinere, inclusiv Alternativa pentru Germania (AfD), care este anti-imigranți.

Cu Franța care se confruntă cu incertitudine politică în urma alegerilor anticipate din acest an, turbulențele din cele mai mari două economii ale Uniunii Europene ar putea perturba unitatea blocului european într-un moment în care acesta se confruntă cu provocări din est și vest.

Citește și: Scholz depune eforturi pentru salvarea COALIȚIEI guvernamentale, pe fondul disputelor generate de situația economică a Germaniei

Autor
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ... vezi toate articolele

Citește și