Reprezentanții gigantului Facebook Inc. au declarat că au recurs la închiderea și blocarea unui profil suspectat că ar fi aparținut lui Tashfeen Malik, femeia care, alături de soțul ei, a ucis 14 persoane într-un atac armat la San Bernardino, acțiune cercetată de FBI sub încadrarea de „act terorist”.
În ziua anterioară, premierul francez, alături de oficiali ai Comisiei Europene au avut întrevederi separate cu liderii Facebook, Google, Twitter, dar și cu alte multinaționale din zona de online, pentru a solicita măsuri mult mai rapide în ceea ce privește combaterea acțiunilor de „terorism online și discurs al urii pe Internet”.
Companiile care gestionează rețelele sociale și-au explicat politicile într-un mod relativ simplu: oricine poate raporta sau atrage atenția asupra elementelor de conținut de pe anumite pagini. Ca răspuns, cei care gestionează rețeaua pot înlătura anumite tipuri de postări, potrivit termenilor stabiliți cu utilizatorul de la începutul folosirii serviciului sau, mai departe, pot solicita ordine judecătorești pentru a șterge sau a bloca orice depășește zona unei simple încălcări a regulilor bunului simț.
Adevărul este, însă, mult mai complicat. Potrivit unor foști angajați ai Facebook, Google și Twitter, citați de Reuters, toate aceste embleme ale social media se tem că, dacă ar face publice adevăratele măsuri pe care le iau pentru a coopera cu instituțiile care asigură respectarea legislației europene, s-ar confrunta cu solicitări mult mai frecvente, multe poate chiar nefondante, pentru a desfășura acțiuni similare în state de pe întreg mapamondul, lucru care ar putea pune în pericol libertatea de exprimare, emblema mediului online.
Acestea sunt îngrijorate și de ideea că ar putea fi percepute de către utilizatori drept instrumente ale politicii guvernamentale. Și mai grav, însă, este faptul că, dacă multinaționalele ar expune cu exactitate modul în care funcționează scanarea și selecția pe care o realizează, s-ar expune unui pericol, întrucât teroriștii militanți, mulți dintre ei pricepuți într-ale tehnologiei, ar putea descoperi puncte slabe pe care să le valorifice.
„Dacă ar avea cunoștință despre tehnicile care ajută la împingerea conținutului în newsfeed, a spamurilor sau orice alte lucruri de acest fel, ar profita de informațiile obținute”, a declarat pentru Reuters un expert în securitate care a dorit să își păstreze anonimatul , fost angajat atât la Twitter, cât la Facebook.
Reprezentanții principalelor companii din zona rețelelor sociale susțin că nu tratează diferit plângerile care vin din partea guvernelor, față de acelea pe care le primesc de la cetățeni, cu excepția situațiilor în care acestea sunt însoțite de un ordin judecătoresc. Facebook, Google și Twitter se situează printre acele multinaționale care au început să publice în mod regulat rapoarte de transparentizare, în care detaliază numărul de cereri formale care ajung la ele dinspre oficiali ai statelor lumii.
Pentru ca solicitările venind din partea conducerii unor țări să fie luate mult mai în serios, există câteva soluții. Prima dintre ele ar fi ca în formularea plângerilor să se arate că amenințarea respectivă, discursul urii sau propagarea violenței încalcă, mai întâi, termenii și condițiile companiei care oferă seviciul, decât orice altă lege. Astfel, conținutul inadecvat ar putea fi blocat într-un interval de câteva minute, până la câteva ore și fără necesitatea obținerii altor documente.
În cazul San Bernardino, purtătorii de cuvânt ai Facebook au declarat că au închis profilul lui Malik, realizat sub un nume fals, pentru că era împotriva standardelor comunității lor, care interzic elogierea sau promovarea „actelor de terorism”. Aceștia au adăugat și că pagina conținea postări pro-islamiste, dar nu a oferit detalii suplimentare.
Trusted Flagger – programul care ajută Youtube să blocheze rapid videourile suspecte de propagandă teroristă
Și unii activiști online au reușit să se organizeze pentru a face presiuni asupra administratorilor rețelelor sociale pentru a înlătura conținutul inadecvat. Un cetățean vorbitor de limbă franceză care utilizează Twitterul cum nickname-ul NageAnon susține că el însuși a ajutat la eliminarea a mii de videouri de pe Youtube, prin distribuirea unor comentarii legate de încălcările violente ale politicilor site-ului și prin încurajarea internauților să raporteze și ei neregulile.
„Cu cât este raportat mai des, cu atât situația va fi revizuită mai rapid și tratată drept o problemă urgentă”, a scris acesta într-un mesaj pe Twitter care a fost adresat agenției Reuters. Și o persoană din anturajul Youtube a confirmat că oficiialii companiei tind să analizeze rapid filmările care înregistrază un număr mare de raportări, relativ la numărul de vizualizări. Simplele cifre pot genera, totuși, și unele probleme.
Facebook a suspendat și a restricționat activitatea unor conturi ucrainene de orientare pro-Occidentală, după ce oamenii din spatele lor au fost acuzați de propagarea discursului urii de mai mulți vorbitori de limbă rusă, în ceea ce părea o campanie bine organizată. O campanie similară atribuită oficialilor vietnamezi a reușit, în mod similar, să blocheze conținutul care aducea critici guvernului statului, adaugă activiștii. Facebook a refuzat să comenteze aceste cazuri.
Ceea ce se dorește din partea contestatarilor practicilor online este ca marile companii să împiedice conținutul suspect să fie distribuit, încă de la primele îndoieli pe care le ridică, situație care pune probleme imense legate de provocările tehnologice și ar implica și o reformarea majoră a politicilor existente.
Aceste revizuiri ale regulilor și politicilor au început deja să se vadă. Twitter a extins restricțiile și în direcția blocării amenințărilor violente indirecte și și-a îmbunătățit vizibil viteza cu care se ocupă de solicitările privind abuzurile, a punctat un purtător de cuvânt. În legătură cu amenințarea teroristă, reprezentanții Facebook au declarat anul acesta că au șters orice fel de conținut care încerca să-i pună pe teroriști într-o lumină favorabilă.
Youtube a organizat un program mai puțin cunoscut numit „Trusted Flagger”, care permite anumitor grupuri – de la celulele anti-tero din Marea Britanie până la organizația pentru drepturile omului Simon Wiesenthal Center – să marcheze ca problematice un număr mare de videouri și să preia inițiativa imediat.
Întrebat despre această inițiativă, unul dintre purtătorii de cuvânt al companiei-mamă Google a refuzat să ofere un număr clar de utilizatori care pot folosi Trusted Flagger, dar a menționat că majoritatea sunt indivizi aleși pe baza istoricului de eficiență în identificarea conținutului care încălca politicile de funcționare ale Youtube. Agențiile guvernamentale ale SUA nu fac parte din program, deși câteva entități non-profit din Statele Unite s-au alăturat inițiativei anul trecut.