Cocoșii se bat la București, România pierde. Indiferent cine prinde poza de grup la Bruxelles, Băsescu sau Ponta vor face doar figurație

Consiliul European din 28-29 iunie a devenit „securea” războiului politic dintre președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta. De mai bine de o lună de zile, cei doi își dispută dreptul de a merge, în numele României, la reuniunea de la Bruxelles, iar conflictul nu a fost soluționat nici de decizia Curții Constituționale. Cu toate că magistrații i-au dat câștig de cauză președintelui, premierul a anunțat că merge oricum la summit.

O posibilă explicație gestul lui Victor Ponta ar fi că decizia Curții Constituționale devine obligatorie abia în momentul în care este publicată în Monitorul Oficial, iar potrivit președintelui CCR, acest lucru se va întâmpla abia săptămâna viitoare.

Dincolo de orgoliile politice, însă, Consiliul European pune în fața liderilor UE cele mai importante subiecte ale momentului. Miza este, deci, foarte mare, inclusiv pentru România, cu toate că, fără coaliție cu alte state și, deci, o strategie pregătită din timp, puterea României în Consiliul European este inexistentă.

Coroborând agenda oficială de pe site-ul Consiliului European, invitația președintelui Consiliului, Herman Van Rompuy, precum și agenda dineului informal, care a avut loc în 23 mai și la care a participat președintele Traian Băsescu, rezultă că discuțiile pot fi grupate în patru mari teme: economia europeană, economiile naționale, Schengen și noul proiect pentru uniunea fiscală și politică.

Solicitat luni de gândul, pentru a explica, pe puncte, care va fi poziția României la Consiliul European față de aceste teme, Ministerul Afacerilor Externe nu a reușit să „proceseze informațiile” până la ora publicării acestui articol, potrivit explicației oferite de purtătorul de cuvânt al instituției, Ovidiu Dranga.

În prima categorie, aceea a politicilor economice europene, se află și cel mai important subiect al summitului. Este vorba despre cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii pentru intervalul 2014-2020.

Concret, este o luptă între țările cu statut de contribuitor net la bugetul Uniunii (Marea Britanie, Germania, Olanda etc.) și autointitulații „Prieteni ai coeziunii” – statele care beneficiază de fondurile structurale și de coeziune. Dacă bugetul UE va rămâne la fel sau va fi micșorat, cum vor marile puteri, estul și sudul Europei, inclusiv România, nu vor mai avea bani pentru a implementa toate politicile structurale și de coeziune proiectate.

Doru Franțescu, policy director și co-fondator VoteWatch.eu

„România are interesul să militeze pentru menținerea și chiar creșterea bugetului UE, pentru că este un beneficiar net al acestor fonduri, dacă facem abstracție pentru moment de problemele proprii pe care le are cu absorbția si care sperăm să fie doar temporare”, a declarat pentru gândul Doru Franțescu, policy director și co-fondator VoteWatch.eu, un ONG care monitorizează activitatea Parlamentului European și a Consiliului de Miniștri.

Legat de fondurile europene, președintele Băsescu a declarat, după dineul informal din 23 mai, care a avut scopul de a pregăti Consiliul European din această săptămână, că a propus extinderea termenului de utilizare a fondurilor până în 2016 (în loc de 2013). De asemenea, România vrea o flexibilizare a utilizării acestor bani de pe un an pe altul și posibilitatea de a transfera fondurile de la un program la altul.

„Desigur că flexibilizarea fondurilor este o prioritate pentru state ca România. Promotorii acestei propuneri se vor lovi însă de rigiditatea țărilor cu statut de contributor net, care vor ca banii neabsorbiți să li se întoarcă lor, în loc să se extindă perioada în care ei pot fi cheltuiți de către beneficiari. Interesul României este să creeze o majoritate favorabilă extinderii acestei perioade în care fondurile pot fi cheltuite”, a mai declarat Doru Franțescu.

Un subiect înrudit va fi taxa pe tranzacții financiare (FTT – Financial Transaction Tax), cunoscută drept „Taxa Robin Hood”, care are două scopuri: o împărțire mai echitabilă a resurselor între sectoarele socio-economice transnaționale și creșterea resurselor proprii ale Uniunii.

„Prin acest instrument, Bruxelles-ul ar avea mai multă independență – în primul rând față de statele mari, precum Marea Britanie, Germania, Franța – în colectarea și administrarea de bani, o situație favorabilă Uniunii în ansamblul său. României i-ar conveni o astfel de situație, întrucât îi este mai ușor să influențeze prin reprezentanții săi direcți politicile Bruxelles-ului, decât politicile Londrei, Berlinului sau Parisului. De aceea, interesul României este să se poziționeze în favoarea FTT”, a mai explicat pentru gândul directorul VoteWatch.

De altfel, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat deja că România va susține această taxă. De partea cealaltă a mesei discuțiilor, se va afla Marea Britanie, principalul adversar al inițiativei „Robin Hood”. Londra se opune vehement acestei taxe, din cauza volumului mare de tranzacții financiare care trec prin instituțiile de pe teritoriul britanic.

Dacă economia Uniunii este principala categorie de subiecte care vor fi discutate la Consiliul European, o altă categorie se referă la politicile economice naționale. Mai exact, reprezentanții țărilor membre vor vorbi despre strategiile de consolidare fiscală, despre reforme structurale și metode de a crea noi locuri de muncă și de a obține creștere economică.

România a semnat, la începutul lunii martie, pactul fiscal european, care prevede măsuri de consolidare fiscală și posibilitatea unor sancțiuni de la Bruxelles, în cazul în care aceste măsuri nu sunt adoptate. De la semnare, însă, „atmosfera” din cadrul Consiliului European s-a mai schimbat, principalul motiv fiind schimbarea puterii în Franța. Socialiștii care conduc acum Franța, în frunte cu Francois Hollade, au ca prioritate politicile de creștere economică, iar aceste politici înseamnă investiții și proiecte ample.

„De cele mai multe ori, banii pentru aceste proiecte nu există, deci ei trebuie împrumutați, mărind astfel șansele creșterii deficitului bugetar, de unde și posibila contradicție între consolidarea fiscală și politicile de creștere. Acum, liderii europeni trebuie să vadă care este punctul optim de echilibru între cele două strategii”, a afirmat Doru Franțescu.

„Ideea creării unor reguli comune privind consolidarea fiscală – și respectarea acestor reguli – este, în opinia mea, una pozitivă, întrucât aceste reguli împiedică tentația unor politici cu iz electoral de a crește nejustificat cheltuielile bugetare, în special in anii electorali si pre-electorali. Aceasta este o practică menită să creeze percepția populației că lucrurile merg în direcția bună și că nu e nevoie de schimbare politică, pentru ca apoi, după alegeri, să se constate că în realitate sunt mai multe datorii de plătit. Cum și în România întâlnim frecvent această practică, respectarea regulilor de la nivel european privind consolidarea fiscală ar fi de bun augur, întrucât ar crea mai puține datorii, predictibilitate economică și încredere din partea învestitorilor”, a mai afirmat expertul de la Bruxelles pentru gândul.

Poză de grup de la dineul informal din 23 mai, care a pregătit Consiliul European din 28-29 iunie // FOTO: Consiliul European

Subiectul Schengen a fost inclus și el pe agenda summitului, iar aici România are din nou interesul de a fi cât mai vocală, mai ales că a permis, la începutul lunii iunie, Consiliului de Miniștri (România era singura țară care s-a opus, iar Consiliul avea nevoie de unanimitate), să elimine Parlamentul European din dosarul reformei Schengen. Prin această mișcare, Consiliul s-a asigurat că poate decide singur dacă, de exemplu, reintroduce controalele la granițele interne.

„România și Bulgaria sunt dezavantajate serios de decizia Consiliului de a nu mai implica Parlamentul în deciziile asupra spațiului Schengen. Astfel, s-a pierdut un aliat important, Parlamentul, în demersurile de a accede la spațiul Schegen, pe termen scurt, iar pe termen lung este de asteptat ca principiile de funcționare ale acestui spațiu să fie revizuite în sensul reimpunerii unor restricții, unor controale, chiar și în interiorul spațiului. România are interesul de a milita pentru menținerea actualelor prevederi în ceea ce privește acest spațiu. Altfel, chiar dacă România va accede până la urmă, formal, la Schengen, cetățenii noștri riscă să fie în continuare supuși controalelor la frontierele unor țări din Vest”, a mai explicat Doru Franțescu.

De asemenea, Consiliul European va fi prilejul primelor negocieri pe tema unui proiect anunțat de președintele Herman van Rompuy și elaborat împreună cu președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, președintele Comisiei Europene, și liderul Eurogrup, Jean-Claude Juncker. Proiectul prevede o serie de măsuri, între care crearea unui minister de Finanțe al zonei euro, care va controla bugetul central, dar care va putea interveni și în bugetele naționale.

În fine, principala problemă de politică externă care ar putea fi discutată de liderii europeni se așteaptă să fie situația din Siria.

Potrivit articolului 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul European nu deține funcții legislative, însă el „definește orientările și politicile generale” ale spațiului comunitar, pe bază de consens.