Comentariu DUR al AFP: România a ratat șansa fondurilor europene

România a ratat șansa fondurilor europene, un lucru ilustrat, de exemplu, de întârzierile unui șantier la Brașov, unde cei 230.000 de locuitori ai orașului așteaptă de mai mulți ani ca o autostradă să asigure legătura cu Bucureștiul și o dezvoltare economică sigură, comentează AFP.

„Mă întâlnesc cu numeroși investitori cărora le-ar plăcea să vină aici, dar care nu o fac din cauza dificultăților accesului în regiunea noastră”, declară pentru AFP primarul Brașovului, George Scripcaru, fără să își disimuleze „frustrarea”.

Bruxelles-ul a pus la dispoziția României suma de 20 de miliarde de euro ca fonduri nerambursabile în perioada 2007-2013, cu scopul de a reduce diferența de dezvoltare între această fostă dictatură comunistă și Euroa de Vest, în special în domeniul infrastructurii, scrie Jonas Mercier, autorul comentariului AFP.

România a utilizat mai puțin de 10% din sumă, reprezentând cel mai slab nivel de absorbție în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).

Un raport guvernamental privind situația șantierelor rutiere finanțate cu fonduri europene constata, la începutul lui noiembrie, că întârzierile erau cauzate mai ales în partea de executare a proiectelor.

Constructorii nu „mobilizează utilaje și personal suficiente”, iar Compania Națională română pentru Autostrăzi și Drumuri nu se achită de obligații față de ei.

„Probleme nu se înregistrează doar în partea de aplicare a proiectelor, ci și în amonte, în partea de gestionare de către autorități”, a declarat pentru AFP Septimiu Pârvu, un adjunct al directorului Asociației Pro Democrația.

„Birocrația impusă de către stat în vederea accesării fondurilor este atât de complexă, încât devine absurdă”, adaugă el.

Deși finanțarea este europenaă, Guvernul român este cel care evaluează și aprobă proiectele și aplicarea lor.

Primarul din Ciugud (centru), un sat cu aproximativ 3.000 de locuitori, Gheorghe Damian, a fost nevoit să depună eforturi intense pentru a obține finanțarea unui proiect de canalizare, în cadrul altui program european.

„După ce dosarul a fost validat, au început să apară probleme, deoarece, pentru a lansa licitația, a fost necesar să obținem autorizația din partea a trei instituții de stat, care aveau fiecare în parte altă părere”, povestește primarul pentru AFP.

Bruxelles-ul a blocat în octombrie plata fondurilor în domeniile transporturilor, dezvoltării regionale și ameliorării competitivității, după ce a constatat „deficiențe grave în sistemul de gestionare”.

La începutul anului, fondurile destinate dezvoltării resurselor umane au fost suspendate din același motiv.

Directorul Agenției Naționale pentru Integritate (ANI) Horia Georgescu apreciază că unele conflicte de interese descoprite în cadrul unor proiecte finanțate cu fonduri europene – beneficiari care aveau legături cu persoane însărcinate să dea undă verde în cadrul unor administrații – au luat proporții „îngrijorătoare”.

Ministrul român pentru Afaceri Europene Leonard Orban, un fost comisar european, apreciază, totuși, că „problema fraudelor nu este cea mai importantă”.

El acuză o lipsă de competență în cadrul administrației, dar și în rândul beneficiarilor, în realizarea și aplicarea acestor proiecte complexe.

„Schimbări sunt în curs în cadrul structurilor care gestionează aceste fonduri și se va resimți o ameliorare”, a declarat el într-un interviu pentru AFP. După nominalizarea sa, în urmă cu un an, rata absorbției, care a atins cu dificultate 4% în patru ani, a urcat la 10%.

România se așteaptă, totuși, să suporte penalizări în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, din cauza erorilor comise până în prezent.

În cazul în care absoarbe mai puțin de 40% până la sfârșitul lui 2013, ar putea să piardă până la 6,7 miliarde de euro, potrivit lui Orban.

Fondurile aferente perioadei 2007-2013 pe care nu va reuși să le cheltuiască vor fi redirecționate către state membre, în mod proporțional cu contribuția lor la bugetul UE.

România nu este, cu siguranță, singurul elev slab. Și Italia este în urmă, uneori din aceleași cauze, chiar dacă Guvernul lui Mario Monti a redresat situația.

Astfel, ministrul italian pentru Coeziune Teritorială Fabrizio Barca a avertizat luna trecută că Italia ar putea să piardă suma de 3,5 miliarde de euro fonduri structurale, la care are dreptul până la sfârșitul lui decembrie.

În România, Orban pledează totuși ca UE să aloce noi fonduri de coeziune importante pentru perioada 2014-2020.

„În Franța, delocalizările lasă mii de persoane în șomaj, în timp ce medicii noștri pleacă din România în Vest pentru salarii mai bune. Doar o apropiere a nivelurilor noastre de dezvoltare economică va putea să limiteze aceste fenomene”, conchide el.