Comisia de la Veneția: Reforma Constituției să clarifice competențele președintelui și premierului

Comisia de la Veneția apreciază, în opinia privind România, că evenimentele din vară au arătat că o coabitare între președinte și premier nu poate fi ușor susținută de cadrul constituțional, iar reforma Constituției trebuie să clarifice competențele celor doi, în principal privind politica externă.

„Evenimentele din România au demonstrat că actualul cadru constituțional al României nu poate susține cu ușurință o ‚coabitare” între un președinte al republicii aflat de o parte a spectrului politic și un guvern și un parlament din cealaltă parte. Această opinie a Comisiei de la Veneția nu are rolul de a lua o poziție privind o alegere între un sistem prezidențial și unul parlamentar, dar reforma constituțională ar trebui să clarifice cel puțin competențele președintelui și primului-ministru, mai ales acolo unde au apărut dificultăți, adică în domeniile politicii externe și relațiilor cu Uniunea Europeană”, se arată în concluziile Opiniei privind România publicată luni de Comisia de la Veneția – Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei.

Opinia Comisiei de la Veneția a fost solicitată în iulie de către premierul Victor Ponta privind ordonanțele de urgență emise de Guvern cu privire la amendarea legii referendumului și legii de funcționare a Curții Constituționale, dar și de către secretarul general al Consiliului Europei privind compatibilitatea acțiunilor Guvernului și Parlamentului cu principiile constituționale și statul de drept.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

Comisia prezintă în raportul său și o serie de recomandări privind modificarea Constituției, făcând referire, pe lângă clarificarea competențelor șefului statului și ale primului-ministru, și la procedura de suspendare a președintelui.

„Procedura privind suspendarea președintelui face confuzie între responsabilitatea politică și cea juridică. Are tendința să îl facă pe președintele responsabil politic în fața Parlamentului și electoratului, deși motivele pentru o demitere sunt formulate într-o manieră care invocă responsabilitatea legală. Rolul Curții Constituționale în această procedură este de asemenea mai degrabă neclar. Dacă este menținută, procedura de la Art. 95 privind suspendarea președintelui ar trebui transformată în mod clar privind responsabilitatea legală, inițiată de Parlament și decisă de o curte de judecată”, se arată în Opinia Comisiei de la Veneția.

De asemenea, mai sunt propuse o mai bună reglementare a recursului la ordonanțe de urgență de către Guvern și asigurarea în Constituție a unui cadru clar privind independența instituției Avocatului Poporului.

Comisia de la Veneția consideră că „seria de măsuri adoptate de Guvern și Parlament în iulie într-o succesiune rapidă care au condus la schimbarea din funcție a Avocatului Poporului, președinților celor două Camere ale Parlamentului, limitarea competențelor Curții Constituționale, schimbarea procedurilor privind referendumul de suspendare a președintelui și suspendarea propriu-zisă a acestuia, luate individual dar și ca întreg, sunt problematice din punct de vedere constituțional și al statului de drept”.

Comisia se declară îngrijorată în particular și „de recurgerea extinsă la ordonanțe de urgență guvernamentale – atât de către actuala, dar și precedentele majorități – care prezintă un risc pentru democrație și statul de drept în România”.

Potrivit Comisiei de la Veneția, evenimentele din România și mai multe dintre declarațiile făcute în această perioadă demonstrează o „îngrijorătoare lipsă de respect între reprezentanții instituțiilor de stat pentru statutul celorlalte instituții ale statului, inclusiv Curtea Constituțională ca garant al supremației Constituției”.

Comisia consideră că instituțiile statului român trebuie să se angajeze într-o „cooperare loială”, având în vedere că fiecare reprezentant al acestora trebuie să țină cont că toate puterile statului au ca scop servirea intereselor întregii țări, nu „interesele înguste” ale fiecărei instituții sau de partid.

De asemenea, Comisia salută faptul că interlocutorii instituționali din România și-au declarat opinia că trebuie făcută o reformă constituțională și legislativă care să asigure că o situație similară cu cea din vară nu se va mai repeta, dar și faptul că vor colabora în mod loial, ținând cont de obligațiile lor.

Comisia mai arată că rămâne la dispoziția autorităților române pentru a acorda asistență în vederea implementării reformelor constituționale menționate.

Opinia a fost elaborată în baza unei vizite efectuate la București, în 10-11 septembrie, de către o delegație a Comisiei de la Veneția, care a avut întâlniri cu reprezentanții instituțiilor statului și ai partidelor, precum și în baza dialogului ulterior cu autoritățile române. Comisia de la Veneția a luat decizia amânării adoptării și prezentării Opiniei pentru a nu interfera cu alegerile legislative din 9 decembrie.

Comisia de la Veneția a fost înființată în 1990, ca un organism consultativ al Consiliului Europei în probleme constituționale, jucând un rol important în adoptarea de legi fundamentale în mai multe țări care sunt conforme cu standardele europene în domeniu. Comisia este compusă din „experți independenți care și-au dobândit eminența prin experiență în instituții democratice sau prin contribuție la consolidarea legii și studiile politice”.