Comisia Europeană anunță operațiunea „Să facem agricultura mai eco”. Cum se descurcă producătorul român cu „frunza verde europeană”. Corespondență Gândul din Bruxelles

Produsele bio nu mai sunt o nișă, ci un sector ca atare, care a cunoscut o dezvoltare continuă în ultimii ani, chiar și în condiții de criză, a comentat, marți, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș. Membrul executivului UE a lansat, la Bruxelles, o propunere privind un regulament nou pentru agricultura ecologică din UE, pentru a încuraja această piață, dar și pentru a îmbunătăți calitatea produselor bio și a împiedica fraudele.

„Obiectivul este de a da mai multă claritate, de a da mai multă transparență în reglementările privind sectorul bio în UE – până acum, de foarte multe ori, derogările în producția bio erau mai importante decât regulile de bază, existau diferențe de tratament între statele membre și, deci, între producători”, a declarat comisarul Cioloș, adăugând:. „Am venit cu niște precizări mai clare privind controlul pe filiera produselor bio, pentru că s-a constatat în ultima perioadă că apar tentative de fraude destul de multe, dat fiind faptul că sectorul se dezvoltă în mod exponențial în ultimii ani și, în mod clar, cererea de produse bio este mai mare decât oferta și atunci tendința de a compensa această diferență era de multe ori prin fraudă”.

FOTO: Comisia Europeană

În acest sens, Comisia a venit cu o întărire a controalelor, principalele nevoi fiind identificate pe partea de distribuție (locul în care apar cel mai frecvent fraudele).

De asemenea, executivul UE a propus facilități care să le permită și micilor producători să intre pe piața bio, Cioloș anunțând o eventuală cdertificare de grup a acestor producători. În acest fel, ei nu vor mai plăti individual costurile, ci se vor putea asocia cu alți mici producători și vor negocia certificarea împreună.

În același timp, Comisia a propus și un nou Plan de Acțiune pentru dezvoltarea sectorului bio în UE, menit, în viziunea lui Dacian Cioloș, să aducă „mai multă claritate și o abordare strategică în susținerea financiară a sectorului bio prin diferite instrumente financiare din politica agricolă comună, dar și să venim cu o incitare a unor investiții mai mari de cercetare și inovare în sectorul bio”.

Cum stă România cu agricultura ecologică

Piața produselor bio s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, ajungând, în 2012, la un volum de tranzacții de peste 20 de miliarde de euro. „Și România a evoluat foarte mult în ultimii ani. DIn 2008-2009, am ajuns de la aproximativ 3.000 de operatori la 15.000. Avem o multiplicare de cinci ori a numărului de operatori. La fel și suprafețele cultivate în bio au crescut de patru ori. Din datele pe care le am, pășunile certificate bio s-au dublat, deci există clar un răspuns al agricultorilor din România la cererea mare de produse bio”, a declarat comisarul român.

În ciuda creșterii acestei piețe, țara noastră se află în continuare printre statele membre cu unul dintre cele mai mici procente (sub 1%) de suprafață utilizată pentru acest tip de agricultură din totalul suprafeței agricole utilizate. Fermierii români stau bine, în schimb, în ceea ce privește suprafața fermelor ecologice (47 ha/fermă), care depășește media europeană (34 ha/fermă), potrivit unui studiu al Comisiei.

La nivelul UE, există peste 186.000 de ferme ecologice, care cultivă o suprafață totală de 9,6 milioane de hectare, respectiv 5,4% din totalul suprafeței arabile din Uniune.

Ce sunt produsele bio/eco:

Produsele bio sau eco sunt rezultatul unui sistem de management al fermelor și al unei producții care combină anumite practici de mediu, biodiversitatea și care respectă un set foarte strict de reguli ale Uniunii Europene. Un produs bio poate fi recunoscut după logoul de pe etichetă, respectiv o frunză formată din stelele din logoul UE, pe un fundal verde. Acest produs primește logoul în momentul certificării, fără de care nu poate fi scos la vânzare și promovat drept bio.

Detalii despre cum sunt produse alimentele bio, AICI.

Sursa: Comisia Europeană

Corespondență gândul din Bruxelles