Comisia Europeană „reflectează” asupra impozitării progresive: Ar putea contribui la redistribuirea echitabilă a bogăției
„Documentul de reflecție” cuprinde o analiză a efectelor pe care globalizarea le-a avut asupra UE. „Realitatea este că, deși UE a beneficiat enorm de pe urma globalizării, acest fenomen a adus și multe provocări. La nivel mondial, globalizarea a scos din sărăcie sute de milioane de oameni și le-a permis țărilor sărace să mai reducă din decalajul față de țările dezvoltate”, notează autorii analizei.
Pentru UE, comerțul mondial a stimulat creșterea economică, fiecare miliard de euro suplimentar produs din exporturi ducând la menținerea a 14.000 de locuri de muncă. De importurile ieftine beneficiază în special familiile mai sărace. „Aceste avantaje nu vin însă de la sine și de ele nu se bucură în egală măsură toți cetățenii. Europa este afectată și de faptul că nu toate țările aplică aceleași standarde în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, protecția mediului sau siguranța, ceea ce înseamnă că deseori companiile europene nu pot concura cu întreprinderile străine exclusiv în termeni de prețuri. Din acest motiv se închid fabrici, se pierd locuri de muncă și se reduc presiunile asupra angajatorilor, ceea ce are ca efect înrăutățirea condițiilor salariale și de muncă pentru lucrători”, se arată în document.
Potrivit Comisiei Europene, „soluția nu stă nici în protecționism, nici în politicile neintervenționiste”. UE „trebuie să asigure o mai bună distribuție a avantajelor globalizării, lucrând atât cu statele membre și cu regiunile, cât și cu partenerii internaționali și cu alte părți interesate. Trebuie să profităm de ocazie și să îi dăm globalizării o formă care să respecte valorile și interesele noastre”.
Pe plan intern, documentul propune „instrumente menite să îi protejeze pe cetățeni și să îi facă mai autonomi prin politici sociale robuste și să le ofere sprijinul de care au nevoie pentru a beneficia de programe de educație și formare de-a lungul întregii vieți”. Iar în opinia autorilor „aplicarea unor politici privind impozitarea progresivă, investițiile în inovare și implementarea unor politici ferme în domeniul protecției sociale ar putea contribui la redistribuirea mai echitabilă a bogăției”.
Efectele negative ale globalizării „pot fi atenuate cu ajutorul fondurilor structurale ale UE, utilizate pentru a sprijini regiunile vulnerabile, și al Fondului european de ajustare la globalizare, care îi ajută pe lucrătorii strămutați să își găsească un alt loc de muncă”.
Potrivit Comisiei Europene, aproximativ o treime din venitul național provine din comerțul cu restul lumii. „Creșterea piețelor externe a dus la creșterea exporturilor UE și, odată cu acestea, a numărului de locuri de muncă bine plătite. Specializându-se în ceea ce știu să facă cel mai bine, țările pot produce mai mult cu resurse mai puține, iar puterea de cumpărare a consumatorilor crește. Oamenii călătoresc, muncesc, studiază și locuiesc în mai multe țări. Interacționează unii cu alții în mediul on-line, fac schimb de idei și de experiențe și își lărgesc orizonturile culturale. Studenții au acces pe internet la cursuri organizate de universități de top din toată lumea. Competițiile internaționale și cooperarea științifică au accelerat inovarea. Globalizarea a scos din sărăcie sute de milioane de oameni și le-a permis țărilor mai sărace să reducă din decalajul față de țările dezvoltate. Dar globalizarea aduce cu sine și multe provocări. Mulți europeni se tem că printre consecințele sale s-ar putea număra creșterea inegalităților, pierderea de locuri de muncă, injustiția socială sau reducerea standardelor în ceea ce privește protecția mediului, sănătatea sau protecția vieții private. Uneori, oamenii simt că le sunt amenințate identitatea, tradițiile și modul de viață. Aceste temeri trebuie recunoscute și abordate în mod corespunzător”, conchid autorii analizei.
„Documentul de reflecție” privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare va fi urmat de documente similare pe următoarele teme: aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015, viitorul apărării europene și viitorul finanțelor europene.