Condițiile de azil din Germania vor fi înăsprite. Ce îi așteaptă pe refugiați
Membrii Bundestagului, Camera inferioară a Parlamentului german, au adoptat cu 429 de voturi la 147 și patru abțineri aceste măsuri, foarte criticate de către opoziția de stânga și asociații de ajutorare a refugiaților.
Aproximativ 30 dintre cei 193 de deputați din cadrul Partidului Social-Democrat (SPD), membru al coaliției de guvernare alături de Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului Angela Merkel, au votat împotrivă.
Printre ei se află și fostul însărcinat cu drepturile omului în Guvern Christoph Strässer (SPD), care a demisionat luni din funcție, din cauza dezacordului cu această înăsprire a politicii în domeniul migrării.
Deputații au validat acest pachet de măsuri – cunoscut sub numele de „Asylpaket II” -, aprobat de către partenerii de coaliție la sfârșitul lui ianuarie și care prevede înăsprirea condițiilor reunirii familiilor.
De-acum migranții care beneficiază de „protecție subsidiară” – care-i situează cu un nivel sub statutul de refugiați – nu vor mai avea dreptul, în următorii doi ani, să-și aducă familia în Germania.
Textul prevede, de asemenea, înființarea în Germania a cinci centre de înregistrare a azilanților în vederea unei accelerări a examinării cererilor care au mai puține șanse să fie aprobate și în vederea unei facilitări a expulzării acestor persoane.
Ajutoarele sociale vor fi, de asemenea, reduse.
Deputații au aprobat și un text distinct care facilitează expulzarea infractorilor străini. Această măsură a fost decisă în urma agresiunilor din noaptea de Sfântul Silvestru, la Koln (vest), unde sute de femei au fost agresate de către bărbați prezentați de către autorități ca provenind în majoritatea lor din Africa de Nord.
În urma primirii a peste un milion de azilanți în 2015, Merkel se confruntă cu o adevărată frondă în interiorul taberei sale conservatoare, în contextul unei nemulțumiri tot mai mari în rândul germanilor și unei izolări tot mai mari în Europa.
Însă Merkel refuză în continuare să plafoneze numărul refugiaților care vin în țară și se opune închiderii frontierelor în Europa cu scopul de a opri afluxul. Ea îndeamnă, din contră, la o abordare europeană, prin cote de redistribuire pe țări, dar se lovește de opoziția unui număr de parteneri europeni.