„Dezbaterile politice și din presă privind migrația romilor au devenit recurente în mai multe state europene. De la extinderea Uniunii Europene în 2004 și 2007 și eliminarea restricțiilor pe piața muncii pentru cetățenii români și bulgari în mai multe state UE în 2014, temerile privind migrația romilor au declanșat adesea discursuri neinformate și inflamatorii”, a scris comisarul Nils Muiznieks, într-un comentariu publicat joi pe site-ul Consiliului Europei (CoE).
Presa din Marea Britanie, Germania, Elveția, Italia și alte țări a publicat adesea date nefondate despre numărul romilor care ar putea veni sau care au venit în aceste state. Totuși, în unele locuri, numărul imigranților romi a rămas stabil de-a lungul anilor.
Imigranții romi au fost adesea acuzați în discursul politic și în presă că abuzează de ajutoarele sociale și refuză orice formă de integrare în societate, dar aceste percepții nu sunt susținuite de fapte, notează comisarul pentru drepturile omului.
Într-un studiu din 2013, Comisia Europeană a arătat că imigranții comunitari, inclusiv romii, aduc o contribuție netă la economia țărilor-gazdă, plătind mai mult sub formă de taxe decât primesc ca ajutoare. În plus, este mai puțin probabil ca imigranții romi să ceară asistență de șomaj sau alocații pentru copii și familie decât romii nativi. De asemenea, numeroși romi muncesc și s-au integrat bine în țările-gazdă.
Potrivit studiilor, motivele pentru care romii emigrează nu diferă fundamental de cele ale altor emigranți: ei caută locuri de muncă, condiții mai bune de trai și o educație pentru copiii lor. Totuși, ei sunt expuși unui grad mai mare de sărăcie extremă, discriminare și excluziune în țările de origine. Din păcate, discriminarea și respingerea nu se opresc la granițe, romii fiind vizați de evacuări, violențe și segregare.
Nicio invazie a imigranților romi din România și Bulgaria nu a avut loc de la eliminarea restricțiilor pe piața muncii pentru cetățenii români și bulgari în mai multe state UE, subliniază comisarul Consiliului Europei. Este vremea ca politicienii și presa să înceteze exploatarea temerilor privind fluxuri masive de imigranți și stigmatizarea romilor. Ei ar trebui în schimb să folosească datele demografice și economice obiective.
Retorica rasistă ar trebui condamnată ferm la cel mai înalt nivel, iar jurnalismul etic ar trebui promovat. Jurnaliștii ar trebui să relateze și exemple pozitive de integrare a imigranților romi, pentru a oferi o imagine echilibrată. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a le oferi romilor sprijin în vederea unor soluții durabile, în loc de măsuri restrictive și stigmatizare, mai scrie comisarul Nils Muiznieks.