Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a depus, luni, flori și candele lângă Piața Independenței din Kiev, în memoria celor care și-au pierdut viața pe EuroMaidan. Șeful diplomației române, care efectuează o vizită de o zi la Kiev, prima a unui oficial român de la schimbarea guvernului ucrainean, și-a descris gestul drept unul „simbolic”, „în semn de respect pentru jertfa multor tineri ucraineni în condiții atât de dramatice”.
„I-am spus ministrului ucrainean de Externe în convorbirea pe care am avut-o săptămâna trecută că, poate mai mult decât alții, românii au fost foarte sensibili și au fost foarte multe semne de solidaritate pe care le-am trăit cu toții în timpul evenimentelor dramatice de la Kiev, pentru faptul că am avut propria noastră revoluție”, a declarat oficialul român, aflat lângă Hotelul Ucraina, devenit morgă în timpul confruntărilor sângeroase din 20 februarie.
Corlățean a făcut, mai departe, o paralelă între EuroMaidan și Piața Universității 1989: „Am avut și noi foarte mulți români, foarte mulți tineri care și-au pierdut viața în condițiile în care regimul comunist de la acel moment le nega dreptul la o viață mai liberă, mai democratică, mai prosperă, europeană. Și noi suntem, poate, cel mai bine plasați ca români să înțelegem și jertfa celor care și-au dat viața pentru o Ucraină mai liberă, o Ucraină democratică, mai prosperă, europeană”, a mai spus ministrul român, aflat în vârful dealului sub care se întinde Piața Independenței, devenită loc de pelerinaj pentru ucraineni și străini.
Pentru că, până la viața mai prosperă și mai europeană de care vorbea Titus Corlățean, ucrainenii mai trebuie să aplaneze tensiunile cu Rusia, ministrul român a fost întrebat despre scenariile privind Crimeea. „Poziția pe care și noi, și comunitatea europeană, euroatlantică am exprimat-o în această perioadă ține pe de-o parte de necesitatea respectării cu adevărat a integrității teritoriale, a independenței și suveranității Ucrainei, dreptului națiunii ucrainene în ansamblul său de a-și decide singură soarta și orientarea, fără intervenții și fără intervenții armate din exteriorul țării”, a amintit ministrul.
În ceea ce privește referendumul pe care autoritățile proruse din Crimeea vor să îl organizeze la sfârșitul săptămânii, pentru ruperea de Ucraina și întoarcerea peninsulei la Rusia, Corlățean a spus că un astfel de scrutin este „ilegitim, ilegal, neconstituțional”.
„Nimeni din comunitatea economică, euroatlantică, nu va recunoaște decizii adoptate cu prezență militară rusă în Crimeea, decizii care ar contraveni puterii suverane a Ucrainei, care se exprimă prin intermediul guvernului legitim de la Kiev, prin intermediul Parlamentului, care este absolut legitim, astfel încât poziția noastră va fi extrem de clară”, a dat asigurări ministrul.
Cât despre riscul ca Ucraina să se confrunte în viitorul apropiat cu un război de gherilă, șeful diplomației române a comentat, făcând trimitere la „încălcarea flagrantă a integrității teritoriale și la violarea suveranității Ucrainei de către armata rusă”: „Sperăm că, pe calea dialogului politic, în condițiile unei poziții foarte clare și ferme din partea comunității internaționale, se va ajunge la o soluție. Putem să îi înțelegem pe cei care au luptat aici, la Kiev, faptul că sunt dispuși să ducă lupta mai departe”.
În cadrul vizitei sale la Kiev, Titus Corlățean a avut întâlniri cu ministrul ucrainean de Externe, Andrii Descița, cu care a semnat un acord de securitate. De asemenea, Corlățean s-a văzut cu premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, pe picior de plecare, luni, spre SUA, precum și cu președintele interimar al Ucrainei, Aleksandr Turcinov.