Decizia Papei Benedict de a se retrage din funcție ar putea fi rezultatul unei serii de factori care au culminat cu eșecul reformării Curiei Romane, aparatul administrativ al Vaticanului, și cu un raport secret elaborat de trei cardinali în urma scandalului supranumit „Vatileaks”.
„În contextul în care nu a reușit reformarea Curiei Romane, Benedict al XVI-lea a ajuns la o concluzie amară: pleacă el, se schimbă el. Este vorba de sacrificiul extrem, traumatic, al unui pontif intelectual învins de un aparat administrativ prea acaparat de putere și prea autoreferențial pentru a fi reformat. Papa Benedict a încercat o emancipare a Papalității și a Bisericii Catolice (…); însă a devenit o victimă”, scrie, într-un editorial, expertul Corriere della Sera Massimo Franco.
„Asistăm acum la un simptom extrem, final, irevocabil al crizei unui sistem de conducere și unei forme a papalității. Este vorba de revolta unui Sfânt Părinte față de o derivă a unei Biserici-instituție care în ultimii ani a trecut de la statutul de «maestru al vieții» la cel de «păcătos»; (…) O lungă serie de conflicte, manevre, trădări sub cupola Catedralei San Pietro. (…)”, notează Corriere della Sera.
Publicația italiană vorbește și despre un presupus „raport secret” elaborat de trei cardinali și prezentat în urmă cu câteva zile pe tema scandalului difuzării de informații confidențiale de către fostul majordom papal Paolo Gabriele.
Conform publicației Il Fatto Quotidiano, evenimentele din ultimul an, inclusiv scandalul scurgerilor de informații, ar fi fost o manevră a Suveranului Pontif pentru limitarea puterii secretarului de Stat Tarcisio Bertone, șeful aparatului politic și diplomatic al Vaticanului. Potrivit Il Fatto Quotidiano, Bertone ar fi fost de fapt obiectivul central al scandalului supranumit „Vatileaks”. Într-o ultimă decizie, Papa Benedict numise șase cardinali noneuropeni tocmai pentru a diminua influența lui Bertone, care dorește un viitor papă italian, probabil Angelo Scola, Arhiepiscopul de Milano.