Criza din Coreea de Nord: cine se crede Kim Jong-un?

Teste nucleare, filme cu false invazii, artilerie „pregătită” în Photoshop și întâlniri dramatice cu militarii, pentru a le da „binecuvântarea” la ucis străini, în timp ce aceștia fugeau plângând prin apele mării după liderul suprem.

După luni de zile de mesaje belicoase dinspre Phenian, criza din Coreea de Nord, țara condusă de tânărul dictator Kim Jong-un, a căptătat o nouă dimensiune, vineri, pentru publicul român. Regimul nord-coreean a anunțat că, începând din 10 aprilie, nu mai garantează securitatea diplomaților străini prezenți în această țară, pentru că există riscul izbucnirii unui conflict. Se crede că, în 15 aprilie, Phenianul va efectua un nou test balistic, pentru a marca împlinirea a 101 ani de la nașterea lui Kim Ir-sen, fondatorul regimului stalinist nord-coreean.

Anunțul a primit în scurt timp o reacție din partea Ministerului Român de Externe, care a subliniat că analizează, împreună cu partenerii din NATO și UE, scenariul unui rechemări în țară a membrilor misiunii noastre diplomatice din Coreea de Nord. Ce se întâmplă până atunci cu românii aflați în țara care este hrănită, de câteva luni, cu mesaje de război? Nimic. România merge deocamdată pe aceeași direcție cu celelalte state europene: stă pe loc.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Granița dintre cele două Corei / IBL/REX FEATURES/AFP/MEDIAFAX

Până a se lua o decizie în privința diplomaților noștri din Coreea de Nord, românii din țară sunt sfătuiți de MAE să își anuleze orice fel de deplasare în această țară pe care ar fi putut să și-o programeze, deoarece „la acest moment, starea de securitate este instabilă”.

Între timp, ministerul lui Titus Corlățean, la fel ca toate celelalte ministere de Externe din Europa sau alte continente i-a transmis lui Kim Jong-un că este nevoie de o detensionare a actualei situații din Peninsula Coreeană.

Sâmbătă, la o săptămână după ce Coreea de Nord a anunțat că este „în stare de război”, șefii misiunilor diplomatice ale statelor membre UE s-au reunit la Phenian, pentru a discuta situația din Peninsulă și pentru a analiza dacă există, într-adevăr, fundamente pentru eventuala retragere a personalului diplomatic.

România și restul lumii

Poziția actuală a României în acest nou capitol al tensiunilor cu Coreea de Nord nu este nicidecum singulară. La post rămân, pentru moment, și alte misiuni diplomatice, notează CNN. Ministerul de Externe britanic, spre exemplu, a anunțat că nu are deocamdată nicio intenție de a-și rechema cetățenii.

„Luăm situația în serios și ne consultăm îndeaproape atât cu partenerii noștri europeni la fața locului, cât și cu ONU. Nu se ia în calcul, în acest stadiu, o evacuare a personalului Biroului Francez de Coperare (doi agenți) și nici a cetățenilor francezi ce lucrează în cadrul ONG-urilor și agențiilor ONU la fața locului”, a anunțat și Franța, care a cerut din nou ca Phenianul lui Kim Jong-un să se abțină de la o nouă provocare.

FOTO: Pedro Ugarte/AFP/Mediafax

Și ministerul de Externe german, care are opt diplomați la post în Phenian, a negat sâmbătă existența unui plan de evacuare. „Securitatea ambasadei germane și expunerea acesteia la pericol sunt evaluate în permanență (…). Ministrul de Externe Guido Westerwelle este informat în mod continuu în acest sens. În acest stadiu, ambasada poate lucra” în Coreea de Nord, a anunțat ministerul german într-un comunicat, citat de Mediafax.

Bulgaria, Cehia, Polonia, Suedia merg și ele pe aceeași linie decizională.

Rusia, însă, unul dintre vechii aliați ai Coreei de Nord, ar lua în calcul evacuarea cetățenilor săi din statul asiatic, potrivit presei ruse, citate de CNN. De altfel, Rusia s-a arătat tot mai critică la adresa Phenianului, catalogând zilele trecute drept „inacceptabil” modul în care acest stat încalcă rezoluțiile ONU.

Cât adevăr e în discursul belicos al lui Kim Jong-un

Un motiv pentru care țările – mai ales cele occidentale – care au diplomați în Coreea de Nord nu s-au grăbit să își scoată oamenii din țară, la anunțul regimului Kim Jong-un, este că, pentru moment, situația este privită drept una dintr-un șir lung de provocări neurmate de fapte.

Cu toate că Phenianul și-a declarat indisponibilitatea de a mai asigura protecția diplomaților străini, regimul comunist încearcă prin toate mijloacele să încurajeze turismului occidentalilor în această țară. Agențiile britanice, spre exemplu, sunt încurajate de autoritățile din turism să nu își întrerupă sejururile, nefiind probleme de securitate, scrie CNN.

Cu toate că au existat multe materiale de propagandă în Coreea de Nord care sugerează iminența unui război, la sol lucrurile nu s-au schimbat, iar aceasta este principala rațiune pentru care mesajele Phenianului sunt privite cu scepticism, consideră Scott A. Snyder, expert al think tank-ului american Council on Foreign Relations.

FOTO: KNS/AFP/MEDIAFAX

Totuși, dincolo de apelul la precauție în fapte și mesajele externe ale Coreei de Nord, SUA au început să răspundă amenințărilor cu amenințări și au trimis un distrugător în apropierea coastelor sud-coreene, capabil să intercepteze rachete. De asemenea, americanii vor trimite în scurt timp un avion fără pilot din Japonia, pentru a monitoriza Coreea de Nord.

Pe zi ce trece, însă, situația se transformă într-un cerc vicios: orice încercare a puterilor occidentale de a para amenințările lui Kim Jong-un duce la și mai multe mesaje și gesturi din partea Phenianului care sunt considerate și mai provocatoare. Așa a apărut, de altfel, discuția despre un posibil conflict deschis. Există teama că, după mai multe „învârtiri” în acest cerc vicios, singurul pas următor va fi declararea războiului.

În acest context, marele pericol al momentului este ca oricare dintre părțile implicate în acest „ping pong” diplomatic de o duritate fără precedent să acționeze.

FOTO: KVNA/KNS/AFP/MEDIAFAX

Cronologia crizei nord-coreene

Actuala criză nord-coreeană își are începutul în  17 decembrie 2011, când a murit  Kim Jong-il. Liderului suprem a fost succedat de tânărul lui fiu, Kim Jong-un, care a transmis încă de la început diverse mesaje de avertizare pentru Coreea de Sud și Statele Unite. Atitudinea lui a fost interpretată încă de la început drept o încercare de a-și consolida puterea în fața propriilor oameni.

În 13 aprilie 2012, înainte de aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Kim Ir-sen, Corea de Nord a încercat să lanseze o rachetă cu rază lungă de acțiune, de tip Unha-3. Tirul, care a fost efectuat în prezența presei internaționale, a fost un eșec.

În 12 decembrie, are loc un nou tir, de data aceasta reușit, al unei rachete Unha-3, asimilat de SUA cu un tir de rachetă balistică.

Ca reacție la acest test, Consiliul de Securitate al ONU a extins, în 22 ianuarie, sancțiunile impuse Coreei de Nord. Drept urmare, a doua zi, Comisia nord-coreeană pentru Apărare Națională a a anunțat că va efectua al treilea test nuclear.

În 12 februarie, se crede că Phenianul chiar a efectuat un nou test nuclear, scenariu sugerat de agențiile de supraveghere seismică din regiune, care au estimat la acest moment că s-a produs un seism artificial cu magnitudinea de aproximativ 5 grade. Potrivit autorităților de la Seul, puterea exploziei ar fi ajuns la șase-șapte kilotone.

FOTO: KVNA/KNS/AFP/MEDIAFAX

În 8 martie, Coreea de Nord a rupt acordurile de neagresiune cu Coreea de Sud și a întrerupt telefonul roșu dintre cele două țări, la câteva ore după ce Consiliul de Securitate al ONU a votat noi sancțiuni împotriva Phenianului.

În 30 martie, regimul lui Kim Jong-un a anunțat că este „în stare de război” cu Coreea de Sud: „Începând de acum, relațiile intercoreene sunt în stare de război și toate problemele între cele două state coreene vor fi tratate conform unui protocol adaptat războiului. Situația de durată conform căreia peninsula coreeană nu este nici în război, nici în stare de pace s-a încheiat”, se declara într-un comunicat al Phenianului.

În 4 aprilie, presa internațională relata că Phenianul a transferat o rachetă cu rază medie de acțiune spre coasta de est. Ministrul sud-coreean de Externe a subliniat că racheta nu pare să vizeze teritoriul continental al Statelor Unite. Ca reacție, Casa Albă a transmis că orice nouă provocare ar fi „regretabilă”, dar nu ar fi surprinsă dacă regimul nord-coreean ar lansa o nouă rachetă.

LOTO – LOTO 6 DIN 49. Extragerile LOTO au loc astăzi la oara 19:00. Report de aproape 5,2 milioane de euro la Loto 6/49