Criza din Egipt se agravează. Mohamed Morsi va fi arestat pentru legături cu Hamas

Un tribunal din Cairo a ordonat plasarea în detenție a președintelui destituit Mohamed Morsi pentru legături cu mișcarea palestiniană Hamas, în timpul atacurilor împotriva poliției și a unei evadări din închisoare la începutul lui 2011, a anunțat vineri agenția oficială Mena, citată de AFP, potrivit Mediafax.

Morsi, deținut în secret de armată de la destituirea sa, la 3 iulie, a fost plasat oficial în detenție pentru o durată maximă de 15 zile, în cadrul acestei proceduri privind presupusa sa implicare în atacuri împotriva poliției, imputate Hamas, în timpul predecesorului său, Hosni Mubarak, și evadarea sa din închisoarea Wadi Natroun în aceeași perioadă, a precizat agenția.

Frații Musulmani: Arestarea lui Mohamed Morsi înseamnă o revenire la era Mubarak

Decizia justiției egiptene de a-l plasa în detenție preventivă pe președintele înlăturat de la putere Mohamed Morsi pentru fapte care datează din ultimele zile ale regimului lui Hosni Mubarak înseamnă o „revenire în forță” a fostei puteri, au apreciat vineri Frații Musulmani, citați de AFP, mai scrie Mediafax.

Acuzațiile aduse lui Morsi „sună ca o răzbunare a fostului regim, care arată că acesta revine în forță”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al mișcării din rândul căreia provine Morsi, Gehad el-Haddad.

Îngrijorare în creștere în Occident

Unele țări occidentale resimt față de criza egipteană o îngrijorare în creștere, împărtășind temeri că angajamentul armatei de a aduce țara pe o cale democratică să nu fie altceva decât o iluzie destinată să ascundă o intenție de preluare a puterii pentru o perioadă mai lungă de timp, relatează AFP.

Cu toate că Statele Unite au refuzat până în prezent să califice înlăturarea de la putere a președintelui Mohamed Morsi drept lovitură de stat – ceea ce, în virtutea legii americane, ar fi antrenat în mod automat înghețarea unui ajutor militar în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari americani -, Washingtonul a transmis un avertisment liderilor interimari ai țării, miercuri, suspendând livrarea a patru avioane de vânătoare F-16.

De asemenea, Regatul Unit a anunțat săptămâna trecută că va reveni asupra autorizațiilor de export a unor echipamente militare către Egipt, din cauza unor temeri ca acestea să nu fie utilizate împotriva manifestanților. Autorizațiile se referă la componente de vehicule blindate și mitraliere, dar și la echipamente de radio și comunicații, mai ales pentru tancuri.

Liderii interimari ai Egiptului au prezentat o foaie de parcurs pentru adoptarea unei noi Constituții și organizarea de noi alegeri, dar părerile sunt împărțite cu privire la două întrebări, și anume dacă noua putere își va respecta angajamentele și în ce moment va fi lansat procesul planificat.

Îngrijorările au crescut, de asemenea, în urma îndemnului la manifestații lansat de șeful armatei, generalul Abdel Fattah al-Sissi, care a cerut ca egiptenii să iasă pe străzi pentru a-i da un „mandat” cu scopul „de a termina cu terorismul și violența”, invitație care, potrivit Fraților Musulmani, din rândul cărora provine Mohamed Morsi, reprezintă un „apel la război civil”.

„Realitatea este că Egiptul a revenit la un sistem mai autoritar, cu o clasă politică ce acționează sub acoperirea militarilor și o represiune importantă împotriva oricărui tip de disidență”, analizează pentru AFP David Butter, de la grupul de reflecție britanic Chatham House.

Armata, obișnuită să dețină un rol politic major în Egipt, „se ascunde în spatele paravanului unui Guvern civil constituțional”, argumentează el.

„Strategia Guvernului interimar constă clar în excluderea politică a Fraților Musulmani până la alegeri. Niciun partid nu este pregătit să negocieze cu altul”, observă Michael Loueders, un expert german în problemele din această regiune.

„Unii din regiune văd ceea ce se petrece în Egipt ca o simplă corectare”, destinată să susțină „o mișcare populară”, punctează, la rândul său, emisarul american pentru Orientul Mijlociu Dennis Ross, care subliniază că țări din zona Golfului Persic, printre care Arabia Saudită, le-au promis deja liderilor interimari ai Egiptullui un ajutor în valoare de aproximativ 12 miliarde de dolari americani.

Dar mai există și o „altă modalitate de a relata această situație”, relevă el, potrivit căreia „un guvern legitim ales” a fost înlăturat de la putere. Și, în pofida nominalizării unor oficiali politici civili, „trebuie recunoscut că arbitrul situației de astăzi este armata”, a subliniat Ross, joi, în fața Comisiei senatoriale pentru Afaceri Externe.

„Este nevoie de mai multă deschidere”, declară Marie Harf, o purtătoare de cuvânt a diplomației americane. „Cu toate că există progrese, ei trebuie să continue procesul și să revină cât mai curând posibil la un Guvern democratic ales. Nimic nu ne este clar încă, mai este un drum lung de parcurs”, a precizat ea.

Aleșii americani reflectau joi asupra viitorului ajutorului în valoare de 1,5 miliarde de dolari americani pe care Statele Unite îl acordă Egiptului în fiecare an.

„Să fim înțeleși. Sprijinul nostru nu este nici necondiționat, nici nelimitat în timp”, a avertizat senatorul Robert Menendez, președintele Comisiei senatoriale pentru Afaceri Externe.

„Militarii egipteni trebuie să arate că sunt interesați de un proces politic deschis, de alegeri credibile și de un mod de guvernare democratic”, a subliniat Menendez.

Iuliana Enache, iulia.enache@mediafax.ro

Gaidau Ion, ion.gaidau@mediafax.ro