Criza din Mediterană. România, printre țările reticente la noi contribuții pentru misiunea UE de patrulare pe mare

Potrivit listei, 12 țări, între care Grecia, Croația, Cipru, Spania, Slovenia, România, Austria, Bulgaria, Estonia, Malta, Slovacia și Olanda nu au făcut promisiuni cu privire la contribuția lor la forța maritimă.

Unele țări au încetat contribuțiile pentru că ele consideră că eforturile lor actuale sunt suficiente, în timp ce alte state membre cred că ar trebui să primească ajutor pentru a face față imigrației ilegale, mai degrabă decât să ofere asistență folosind propriile lor resurse.

Răspunzând divergențelor țărilor participante, premierul olandez Mark Rutte a comentat joi că „Olanda face deja multe. Întrebarea este ce fac alte țări”.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

La rândul său, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat: „Situația noastră este mult mai dificilă decât a Italiei. Dacă alții se vor plânge, mă voi plânge și eu”.

Liderii UE au triplat fondurile alocate patrulelor pe Mediterana și au avansat planuri în vederea unei posibile acțiuni militare împotriva rețelelor de traficanți de imigranți ilegali în cadrul summitului de urgență convocat joi la Bruxelles, în urma tragediei de duminică.

Bugetul misiunii UE de patrulare Triton urmeză să atingă 120 de milioane de euro – aliniindu-se celui al programului italian Mare Nostrum, parțial înlocuit anul trecut -, a anunțat președintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.

Misiunea Triton, o operațiune de control la frontiere, a fost criticată din cauza bugetului și obiectivelor mai reduse decât ale Mare Nostrum, care are un mandat de căutare și salvare.

Cele mai multe țări UE au oferit echipament în cadrul misiunilor de patrulare maritimă, a precizat Juncker.

În afară de consolidarea prezenței maritime, liderii europeni au promis să lupte împotriva rețelelor de traficanți de imigranți ilegali, promițând să depună „eforturi în vederea identificării, capturării și distrugerii ambarcațiunilor înainte să fie folosite de către traficanți”.

Alte propuneri s-au dovedit mai controversate în rândul statelor membre, care depun de mai mult timp eforturi să ofere un răspuns coerent imigrației clandestine.

Liderii UE au fost incapabili să se pună de acord asupra amplorii unui proiect pilot de găzduire a unor persoane din afara blocului european care caută protecție. Declarația finală a summitului nu menționează nici propunerile asociațiilor pentru drepturile omului în vederea creării unor centre de azil în Africa de Nord.

Unele dintre aceste idei ar putea să fie introduse pe o agendă UE a migrației, pregătită de către CE și care urmează să fie prezentată luna viitoare.

Liderii europeni s-au angajat să reia problemele privind migrația la viitorul summit, în iunie, și au propus organizarea unui summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană în lunile următoare.