CRIZA DIN UCRAINA. Noi confruntări în estul țării. HARTA mișcărilor de trupe rusești este un duș rece pentru Europa. Premierul Victor Ponta: „Deși ne paște un RĂZBOI”, există „O VESTE BUNĂ”

Situația din Ucraina, „care se agravează de la o zi la alta, reprezintă pentru România cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani”, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta, cel care a anunțat anterior că va pune pe agenda următoarei ședințe a CSAT o analiză a capacității noastre de a-i susține pe moldoveni în contextul acestui conflict regional. Premierul Victor Ponta a făcut aceste declarații sâmbătă după-amiază, la Fabrica de Avioane din Craiova, unde le-a spus reprezentanților uzinei că, „deși ne paște un război”, vestea bună pentru ei este că vor avea comenzi.

În timp ce premierul evalua magnitutidea acestei provocări la adresa securității României, în Ucraina aveau loc noi violențe. După Odesa, noul teren al luptelor dintre forțele guvernamentale și cele proruse era orașul Kramatorsk. Trupele ucrainene au reușit să preia controlul sediului Serviciului de Securitate de aici.  Spre seară, separatiștii își construiau noi baricade, conform EuroMaidan PR.

ACTUALITATE Doliu în lumea cinematografică. A murit Olivia Hussey, actrița care a interpretat rolul Fecioarei Maria în „Iisus din Nazareth”

12:31

ACTUALITATE Dan Puric: „Umorul inteligent simplifică problema, dar nu o REZOLVĂ”

12:30

Kramatorsk//Sursa: EuroMaidan PR

Hotel de trei stele din Kramatorsk//SURSA: Jim Roberts/Twitter

În contextul acestor noi tensiuni, Washington Post  prezintă o hartă a mișcărilor de trupe rusești din ultimele două luni (clic pentru a mări). Imaginea arată nivelul de pregătire militară la granița cu Ucraina.

40 de morți și sute de răniți la Odesa

Aproximativ 40 de persoane, între care și cinci din Transnistria, au murit, vineri, la Odesa, în confruntările dintre cei care susțin puterea de la Kiev și cei care se declară proruși. Cele mai multe morți s-au înregistrat într-un incendiu care s-a produs în condiții încă neclare. De asemenea, sute de oameni au fost răniți. „Potrivit informațiilor deținute până la acest moment, printre victimele violențelor din 2 mai nu se numără membri ai comunității românești”, a informat Ministerul de Externe de la București, într-un comunicat remis gândul.

Concret, după ce prorușii s-au baricadat în cursul serii în Casa Sindicatelor, clădirea a luat foc în timp ce era asediată de proeuropeni. Anterior, sute de militanți proruși au atacat cu pietre, bâte și lanțuri un grup de aproximativ 1.500 de manifestanți proeuropeni, în centrul orașului Odesa.

Tot vineri, însă la Slaviansk, doi militari ucraineni au murit după ce elicopterele lor au fost doborâte de separatiști înarmați cu lansatoare de rachete portabile.

SBU acuză: Ianukovici a organizat operațiunea Odesa

În acest context, anunțul Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU) potrivit căruia violențele de la Odesa au fost organizate de președintele destituit Viktor Ianukovici și comise de grupări din Transnistria nu a făcut decât să tensioneze și mai mult situația și să sporească temerile privind escaladarea violențelor din Ucraina și riscul de contagiune în regiune. „Violențele produse pe 2 mai la Odesa au fost rezultatul unor ingerințe străine”, a declarat un purtător de cuvânt al SBU citat de Reuters, vorbind despre implicarea a doi apropiați ai lui Ianukovici – Serghei Arbuzov și Oleksander Klimenko.

„Astăzi (vineri), (…) manifestanți pașnici au fost atacați de cei care vor să transforme Ucraina în zonă de război și să distrugă țara”, a afirmat Iulia Timoșenko, fost premier și candidată la alegerile prezidențiale din 25 mai, conform Mediafax.

FOTO: Anatolii Stepanov/AFP/Mediafax

Trebuie menționat că violențele de la Odesa au fost criticate de toate cancelariile occidentale, dar și de Moscova și de București. Mai mult, Rusia, prin vocea purtătorului de cuvânt al lui Vladimir Putin, a ieșit marți și a comentat că nu mai are influență asupra militanților din estul Ucrainei.

„Rusia nu știe ce poziție să aibă față de situația din Ucraina. Moscova a pierdut influența asupra comunităților rusofone din Ucraina și nu mai poate convinge militanții să predea armele”, a subliniat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin. Declarația, a cărei veridicitate nu poate fi demonstrată în contextul actual, are și rolul de a delimita puterea rusă de violențele comise de susținătorii săi din țara vecină în ultima perioadă.

Totuși, printre numeroasele vești din ce în ce mai proaste care vin din estul și sudul Ucrainei, a venit și una bună: observatorii OSCE capturați de rebelii proruși la Slaviansk, în urmă cu mai bine de o săptămână, au fost eliberați. Ministerul rus de Externe a venit imediat să laude elinerarea, declarând că ea arată „curajul și umanitatea apăratorilor” orașului de la Slaviansk și a fost un pas făcut „în condițiile în care un oraș pașnic se află sub un atac direct, nemotivat”. „Fără nicio îndoială, aceasta este o dovadă a curajului și umanității apărătorilor orașului. Ei au arătat, în primul rând, că sunt îngrijorați față de siguranța cetățenilor străini”, a transmis Ministerul lui Lavrov, într-un comunicat citat de Reuters.

FOTO: Genya Savilov/AFP/Mediafax

Ponta: „Deși ne paște un război…”

Situația din Ucraina, „care se agravează de la o zi la alta, reprezintă pentru România cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani”, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta, afirmând că țara noastră trebuie să fie cât mai bine pregătită pentru toate provocările de la graniță.

Premierul Victor Ponta a făcut aceste declarații sâmbătă după-amiază, la Fabrica de Avioane din Craiova, unde le-a spus reprezentanților uzinei că, „deși ne paște un război”, vestea bună pentru ei este că vor avea comenzi.

Ponta s-a urcat la manșa unui avion IAR 99 Șoim și i-a întrebat pe reprezentanții uzinei ce echipamente militare poate transporta un asemenea aparat, el primind explicații de la aceștia cu privire la posibilitățile avionului de a transporta tehnică militară.

„Vreau să fim cât de bine pregătiți se poate pentru toate provocările de la granița de răsărit, vreau ca România să fie pregătită alături de aliații NATO să asigure cu responsabilitate siguranța viitorului României și în același timp vreau ca în următorul CSAT să pregătim, și din partea guvernamentală, și din partea celorlalte instituții ale statului, o analiză și o strategie referitoare la modalitatea prin care putem să protejăm identitatea și drumul european al Republicii Moldova”, a declarat Victor Ponta.

Premierul a mai spus că situația din Ucraina reprezintă pentru România „cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani”.

„Este o situație extrem de gravă ce se întâmplă acum în Ucraina. E din ce în ce mai rău în fiecare zi. Este cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani pentru România. Acum vedem că decizia de a intra în NATO, pe care până acum nu am simțit-o ca fiind un beneficiu, de data aceasta se dovedește că va fi o decizie corectă, iar România are capacitatea militar și strategic de a-și îndeplini toate obligațiile, în primul rând față de populație, cât și către întreaga alianță și vine aici și ca o extensie a responsabilității noastre față de românii de pe malul celălalt al Prutului”, a adăugat Ponta.

El afirmase, la Rovinari, că România trebuie să se afle permanent, în această perioadă, „într-o stare de atenție”.

Întrebat de jurnaliști, la Craiova, ce înseamnă o astfel de situație, premierul a explicat că a vrut să evite termeni precum alertă, care ar putea induce o stare de panică în rândul populației.

„Am folosit un termen nejuridic, de stare de atenție, pentru că juridic nu vreau să vorbesc de alertă. Înseamnă că suntem în permanennță în coordonare și dialog permanent cu partenerii noștri americani și europeni și suntem tot timpul pregătiți să avem o poziție comună și să ne facem partea din obligații care revine României în calitate de membru NATO”, a mai spus premierul.