Cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale din Austria, tensiunile politice au escaladat din cauza problemei imigranților.
Guvernul austriac întâmpină o provocare din partea Partidului Libertății (FPO), de extremă dreapta, care a acuzat în mod repetat Ungaria de faptul că a permis imigranților să pătrundă pe teritoriul Austriei, în pofida regulamentelor UE ca solicitanții de azil să staționeze în spațiul primei țări europene a Blocului comunitar în care au intrat.
Ungaria se pregătește la rândul ei de un referendum în privința acceptării sau respingerii sistemului cotelor de solicitanți de azil propus de UE. Potrivit acesteia, majoritatea refugiaților pătrund pe teritoriul ungar din alte state EU, în mod special Italia și Grecia.
„Statele sau grupurile de state care încalcă în mod repetat legea trebuie să se aștepte la consecințe legale”, a declarat ministrul de Interne austriac, Wolfang Sobotka/
„În acest caz, Republica (Austria) trebuie să intenteze proces. Republica trebuie să se convingă că Uniunea Europeană acționează conform legii, punct”, a adăugat acesta, fără a specifica ce fel de proces juridic are în vedere.
Budapesta a construit un gard de-a lungul frontierei sale cu Serbia, stat ce nu este membru UE, pentru a opri fluxul miilor de imigranți, mulți dintre aceștia fugind din calea violenței din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Atât Ungaria, cât și Austria au afirmat că situația se află în mare parte sub control.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei a respins acuzele lui Sobotka în cadrul unei declarații trimise pe email, spunând că majoritatea imigranților au sosit în Austria prin alte țări ale Uniunii Europene.
„Ungaria nu poate și nu își va asuma responsabilitatea pentru acest lucru, nici nu va suferi consecințele conducerii iresponsabile a altor state membre, Austria, Germania, care ignoră regulile în mod intenționat, sau a altor state, precum Grecia, care și-au neglijat responsabilitățile”, a declarat purtătorul de cuvânt ungar.
Inițial, Germania și Austria au întâmpinat cu bucurie un număr mare de refugiați din Orientul Mijlociu și Afganistan. Cu toate acestea, în anul 2016, Viena și-a înăsprit regulile în privința imigrării de azil și a introdus o limită anuală a solicitărilor de azil pe care le va accepta.
Aceste demersuri au fost criticate de organizațiile pentru drepturile omului și de Uniunea Europeană, dar au propulsat Partidul Libertății în cadrul sondajelor de opinie, astfel, candidatul la președinția Austriei, Norbert Gerwald Hofer, ar putea deveni pe 2 octombrie 2016, primul conducător de extremă dreapta al unui stat UE.