Cum a stârnit România războiul dintre Parlamentul și Consiliul UE, pentru a adera la Schengen
Război la vârful Uniunii Europene, după ce Consiliul UE a reușit joi, cu ajutorul României, să elimine Parlamentul European din dosarul reformei Schengen, deși procedura de codecizie (legislația UE este adoptată de Consiliu împreună cu Parlament) este garantată de Tratatul de la Lisabona. Drept răspuns la această „subminare” a legislativului european, Parlamentul va da Consiliul în judecată la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), a declarat pentru gândul eurodeputata Renate Weber (PNL&ALDE).
Mai mult, în spatele întregului scandal se află România. Țara noastră era singurul stat UE care se opunea mișcării Consiliului. Cum Consiliul avea nevoie de unanimitate pentru a scoate Parlamentul din joc în chestiunea dosarului Schengen, țara noastră a fost „curtată” astăzi intens, în cadrul reuniunii miniștrilor Justiției și Afacerilor interne, pentru a-și schimba poziția, a povestit pentru gândul Alin Mituță, director Europuls. În cele din urmă, ne-am dat votul, în schimbul, se crede, aderării noastre la Schengen.
Întregul scandal a pornit de la noul mecanism de evaluare a felului în care statele membre implementează regulile Schengen (aici intră inclusiv reintroducerea controalelor la granițele interne). Inițial, părerea unanimă era că acest mecanism trebuie adoptat conform articolului 77 al Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene, adică de către Parlament și Consiliu (codecizie). Ulterior, s-a produs o „schimbare de atmosferă” în Consiliu, care a decis să schimbe baza juridică pe care poate fi adoptat mecanismul. Așa a ajuns să fie preferat articolul 70 din același Tratat, potrivit căruia Parlamentul are rol strict consultativ.
Negocierile cu România au durat cinci ore
„Azi, a fost schimbată baza juridică a mecanismului de evaluare a felului în care funcționează spațiul Schengen. Din acest moment, Parlamentul e în „război” cu Consiliul, pentru că i s-a luat un drept garantat de Tratatul de la Lisabona. Ce este mai grav, aceasta s-a întâmplat în timpul elaborării legislative'”, a explicat Weber.
România a jucat un rol foarte important în acest subiect, a declarat Alin Mituță pentru gândul. Săptămâna trecută, România a fost singura țară care s-a opus schimbării bazei juridice și a blocat luarea unei decizii în acest sens.
Joi, însă, țara noastră a cedat, după multe negocieri cu celelalte state membre.
„Reuniunea a început cu cinci ore mai târziu”, a notat Alin Mituța, cu referire la cât de aprinse se crede că au fost aceste negocieri.
„Nu se știe ce a reușit România să obțină, însă o ipoteză este că ar fi primit susținerea Olandei pentru aderarea la Schengen”, a adăugat directorul Europuls.
Parlamentul dă în judecată Consiliul UE
Ca urmare a eliminării din mecanismul de codecizie, Parlamentul European intenționează să dea Consiliul în judecată și are toate șansele să aibă câștig de cauză în instanță. Aceasta și pentru că un asemenea proces poate dura și doi ani, timp în care vor apărea mai multe guverne de stânga în UE, care sunt mai favorabile migrației, întocmai ca Parlamentul.
Renate Weber // FOTO: Stefan Micsik/Mediafax
„Se pare că, la nivelul Consiliului, dimensiunea interguvernamentală este tot mai importantă. Categoric, vrem să dăm Consiliul în judecată și rămâne de văzut dacă ni se va alătura și Comisia”, a mai declarat Renate Weber, care este de părere că, joi, Consiliul a efectuat un „atac la adresa construcției europene în general”.
În plus, a mai explicat eurodeputata, a fost încălcat și principiul loialității în cooperarea dintre instituțiile europene.
„PE a primit un glonț în tâmplă”
„Parlamentul a primit un glonț în tâmplă. Consiliul disprețuiește Parlamentul, ceea ce înseamnă că îi disprețuiește și pe cetățeni, care nu pot fi reprezentați”, a mai spus liberala pentru gândul.
Mișcarea Consiliului trebuie privită într-un context mai larg. Tot joi, miniștrii de Interne ai statelor UE care au participat la reuniunea de la Luxemburg au adoptat un acord privind posibilitatea de a reintroduce controalele la frontierele interioare ale spațiului Schengen, în cazul unui aflux de imigranți.
Subiectul este unul dezbătut de mult timp, iar principalele tabere sunt Consiliul versus Parlament și Comisie. În Consiliu, Franța și Germania a făcut un lobby intens pentru a convinge statele asupra necesității închiderii granițelor Schengen în circumstanțe excepționale – exemplu: prea mulți imigranți.
Franța și Germania sunt țările care împing de mult o astfel de măsură. Parlamentul, pe de altă parte, vrea ca granițele Schengen să rămână deschise.
De altfel, Renate Weber a reușit, la sfârșitul lunii aprilie, să treacă de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European o propunere de raport, care pune foarte multe condiții pentru o astfel de închidere a frontierelor.
Practic, faptul că Franța și Germania au avut joi câștig de cauză în chestiunea imigranților și a granițelor nu reprezintă deocamdată niciun pericol pentru libertatea de circulație în Schengen. Spre deosebire de mecanismul de evaluare a respectării aquis-ului Schengen, chestiunea reintroducerii controalelor la frontierele interne se va putea face doar prin codecizie. Cum Consiliul și Parlamentul au viziuni diferite în acest subiect, cel mai probabil nu se va schimba nimic.
În acest caz, va rămâne în vigoare regulamentul actual, care permite statelor din Schengen să reintroducă temporar controalelel, din rațiuni de securitate și de ordine publică.
UPDATE 21.50 Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene, a aflat că negocierile cu România au fost strict legate de aderarea la Schengen, nu și de încetarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). „Speculez cu certitudine pentru scenariul de aderare în două trepte, de la toamnă încolo”, a declarat Ghinea.