Cum au devenit sute de femei de serviciu din Grecia un simbol al mișcării antiausteritate
Aproximativ 600 de femei care făceau curățenie în birouri aparținând Ministerului de Finanțe au fost disponibilizate în urmă cu 16 luni în cadrul măsurilor de austeritate cerute de creditorii Greciei. Ele sunt femei de vârstă mijlocie, mame și bunici care nu au experiență ca activiste, dar stăruința lor a aprins imaginația a multe mii de persoane ale căror vieți au fost răvășite de criza ecomomică.
Ele au campat în fața ministerului începând din mai, iar mănușile lor roșii și steagurile purpurii sunt ușor de recunoscut la toate demonstrațiile. Ele au experimentat numeroase probleme cu care se confruntă femeile, iar viețile lor spun povestea a ceea ce s-a întâmplat în Grecia în ultimii 40 de ani.
Multe dintre ele s-au născut în zone rurale sărace și au lucrat încă din copilărie. Lily, în vârstă de 46 de ani, a crescut într-un sat de munte din nordul Greciei, și-a ajutat familia la munci agricole și a plecat de acasă la vârsta de 16 ani pentru a munci la hotelurile din Corfu. În prezent, ea este ajutată de părinții ei, în pofida faptului că pensiile lor au fost tăiate, iar peste jumătate din veniturile lor se duc pe medicamente. „Ce ne-a salvat a fost faptul că în sat mama are o mică grădină. În afară de carne, tot ce mâncăm provine de acolo. Roșii, ardei, dovlecei, fasole, salată …”, explică ea.
Anastasia Nomikou, în vârstă de 49 de ani, locuiește în Perama, una dintre cele mai sărace suburbii ale Atenei. Ea povestește cum a început să lucreze la o fabrică de pantofi în portul Pireu la vârsta de 13 ani. Fostul ei soț, cu patru ani mai mare decât ea, a început să o urmărească acasă și a cerut-o în căsătorie. „Nu știam ce se întâmplă. Încă mă jucam cu păpușile”, povestește ea.
Vaso Gova, în vârstă de aproximativ 40 de ani, a început să lucreze într-un magazin de dulciuri la vârsta de 11 ani, iar Dina Papoutsi a fost trimisă la Atena la vârsta de 13 ani ca să învețe croitorie.
Dar în anii ’80 și 90, în Grecia au început să sosească bunuri mai ieftine din străinătate, iar fabricile s-au închis sau și-au mutat activitatea în căutare de mână de lucru mai ieftină. Atât partidul socialist Pasok, cât și cel conservator Noua Democrație au distribuit locurile de muncă din sectorul public susținătorilor lor.
Așa a devenit Papoutsi, acum în prag de pensionare, femeie de serviciu la Guvern în urmă cu 20 de ani. Ea i-a cerut parlamentarului care provenea din satul soțului ei să îi găsească un loc de muncă. „Și devreme ce nu știam literele, el mi-a spus: «Îți fac rost de ceva ca femeie de serviciu»”, povestește ea.
Criza a mărit diferențele dintre sectoarele public și privat. Salariile din sectorul public au fost tăiate cu mai mult de o treime, dar mulți angajați din sectorul privat și-au pierdut locurile de muncă și chiar dacă au unde munci, de multe ori nu sunt plătiți cu lunile. Multor persoane le displac femeile de serviciu de la Ministerul de Finanțe deoarece, susțin ele, au dus-o bine atâția ani, iar acum se plâng pentru că și-au pierdut privilegiile.
Dar Papoutsi susține că și-a petrecut ore întregi în autobuze în fiecare zi pentru a ajunge la muncă, Lily susține că primea doar 6.000 de euro pe an, chiar dacă i se cerea de multe ori să facă munci în plus. Până în 2005, când Guvernul conservator le-a făcut contracte permanente, ele nu aveau siguranță, nu avea concedii plătite și nici dreptul la concediul de materinate. Ele luptă pentru drepturile tuturor muncitorilor, care au fost restrânse drastic în cadrul programului de creditare, afirmă una dintre ele.
Cu două săptămâni înaintea alegerilor, sondajele consideră că favorit este partidul Syriza, care a promis să pună capăt austerității, să renegocieze acordurile de împrumut ale Greciei și să restaureze drepturile muncitorilor. Syriza a cultivat o relație strânsă cu aceste femei de serviciu, ajutându-le cu bilete de călătorie, mâncare și publicitate. Una dintre femei a fost aleasă în Guvernul regional din Atena pe listele Syriza în mai, iar reprezentații partidului de la Bruxelles le-au invitat pe unele dintre ele să ridice mănușile roșii în Parlamentul European.
Există o lungă tradiție în Grecia ca partidele politice să confiște mișcările independente, situație denumită „kapelloma”, însă Dikaios Psikakkos de la Solidaritate pentru Toți, un proiect al Syriza, râde la sugestia că femeile de serviciu sunt marionetele partidului.