Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a declarat, joi, că România nu acceptă existența unei limbi moldovenești, el referindu-se la legea aflată în dezbatere parlamentară din Ucraina care face distincție între limba română și cea moldovenească.
„Este vorba de o primă lectură a unui proiect de lege, iar întrebarea este dacă distincția dintre limba română și limba moldovenească preluată în acest proiect de lege este validă. Trebuie să spunem câteva lucruri. Unu, nu există diferențe între limba moldovenească și limba română, încât este rezonabil, din punct de vedere românesc, să spunem simplu că există o limbă română care e vorbită în diferite provincii, sigur, cu accente dialectale, dar aceasta este o altă problemă. România nu acceptă existența unei limbi moldovenești, distinctă de limba română”, a declarat Marga, într-o conferință de presă.
De asemenea, el a arătat că această poziție a României este în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, „care a spus mereu că e vorba de aceeași limbă, de limba română”.
Totodată, el a arătat că această distincție făcută între limba română și cea moldovenească este și în atenția Înaltului Comisar pentru Minorități al OSCE, în atenția Consiliului Europei, în competența directă a cărora intră și tratarea acestor probleme, iar acestea „au formulat o serie de recomandări în acest sens”.
„Noi reacționăm acum la o primă lectură, această lege nu este adoptată, dar poziția noastră este că există limba română și aceasta este limba pe care o vorbim și noi, și cetățenii Republicii Moldova”, a conchis Marga.
Limbile moldovenească și română vor avea statut special în Ucraina, dacă proiectul de lege privind „politica limbii de stat”, adoptat în primă lectură marți de Rada Supremă (Parlament), va fi aprobat definitiv, a relatat cotidianul Timpul, în ediția electronică.
Proiectul de lege păstrează prevederea prin care limba ucraineană este singura limbă de stat, dar adaugă că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.
În cazul în care legea va fi votată, articolul 11 din proiect va obliga autoritățile locale să publice actele în limba oficială. Pe teritoriul în care sunt utilizate limbile regionale comune însă, actele de guvernare locală sunt publicate în limba națională sau în limba regională. În plus, în conformitate cu articolul 13 din proiectul de lege, actele de identitate vor fi perfectate în limba oficială și în una din limbile care au obținut statut de limbă regională, la solicitarea persoanei.
Articolul 20 din proiectul de lege prevede că cetățenilor din Ucraina le este garantat dreptul la educație în limba națională și în limbile regionale. Prevederea se aplică la grădiniță, școlile profesionale și în instituțiile de învățământ superior.