Cum determină supravegherea în masă apariția autocenzurii

Studiul „Under Surveillance: Examining Facebook’s Spiral of Silence Effects in the Wake of NSA Internet Monitoring” aduce o privire reală, de  ansamblu asupra efectului „democratic” al social media.

În spatele acestui efect se află așa-numita ”spirală a tăcerii”. Aceasta este un fenomen bine documentat care se manifestă prin faptul că oamenii își suprimă opiniile nepopulare  pentru a se adapta și pentru a evita izolarea socială. Teoria eunțată încă din anii ’70 a fost acum aplicată în contextul social media, iar concluzia a fot că internauții de pe rețelele de socializare sunt supuși în mod deosebit acestui fenomen. Majoritatea își formează părerile astfel încat ele să corespundă activității online a prietenilor din rețețe de socializare  ca Facebook sau Twitter. 

Pentru a studia acest fenomen, cercetătoarea Elizabeth Stoycheff de la Wayne State University din Detroit a realizat un chestionar la care au răspuns 225 de persoane. Pentru jumătate din participanții la sondaj, întrebările erau însoțite de un mesaj care amintea că Agenția pentru Securitate Națională (NSA) poate în orice moment să supravegheze căutările online ale cetățenilor, acțiune imposibil de împiedicat. 

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

Tuturor participantilor la acest studiu le-au fost mai întâi observate convingerile politice, trăsăturile personale și activitatea online pentru a putea crea fiecăruia un profil psihologic. Mai apoi participanților,la cercetare li s-a dat să citească un titlu fictiv despre Statele Unite care intenționează să atace ISIS, în Irak.

Subiecții au fost mai apoi rugați să-și exprime punctul de vedere asupra subiectului, să spună cum cred că gândeste majoritatea americanilor despre problemă și dacă și-ar împărtăși public punctul de vedere pe această temă. Cerecetarea a arătat că mare parte dintre cei cărora li se amintise că sunt sub supravegherea în masă a guvernului nu au mai dorit să vorbească despre ideile lor neconformiste, care ar fi putut fi contrare opiniei majoritare.

Stoycheff se declară îngrijorată de concluziile dezvăluite de acestă cercetare. „‘Mulți oameni cu care am vorbit au spus că nu le pasă de supravegherea online pentru că nu încalcă nicio lege și nu au nimic de ascuns. Aceste raționamente mi se par îngrijorătoare.”, a afirmat aceasta.Cei care au declarat că nu au nimic de ascuns au fost de fapt cei care s-au autocenzurat cel mai mult pe parcursul studiului.

„Mă îngrijorează faptul că supravegherea pare să permită o cultură a autocenzurii pentru ca mai apoi să ajungă priveze grupurile minoritare de dreptul la vot. Este dificil să protejezi și să extinzi drepturile acestor indivizi vulnerabili atunci cînd vocea lor nu se mai face auzită. Democrația înflorește datorită unei diveristăți a ideilor, iar autocenzura nu face decât să o omoare.”a mai declarat autoarea studiului.Anterior ea  a scris numeroase lucrări despre faptul ca instrumentele online au capacitatea de a inspira schimbarea în mod democratic.

Dar rezultatele acestui studiu au determinat-o sa își schimbe părerile. „Însușirea tehnicilor de supraveghere de către Guvern și sectorul privat compromite abilitatea internetului de a servi ca platformă neutră pentru dezbateri deschise și oneste. Internetul începe să fie privat de abilitatea lui de a servi drept loc de întâlnire pentru toate părerile, axandu-se acum doar pe cele dominante.”

Cercetatoarea nu a primit fonduri externe pentru acest studiu sau pentru publicarea lui.