Cum încearcă UE să rezolve problema refugiaților. Turcia și Cipru, pioni importanți pe harta migrației

Acest nou summit de două zile urmează să înceapă abia joi seara să abordeze arzătoarea criză a migrației, la un dineu – care se anunță tensionat – între niște lideri europeni divizați. Europenii îl vor primi vineri dimineața pe premierul turc Ahmet Davutoglu.

Cancelarul german Angela Merkel, care a jucat un rol major în negocierile cu turcii, apreciază că încheierea unui acord va oferi o „primă șansă” găsirii unei soluții colective la problema migrației. Însă acest lucru nu înseamnă un cec în alb pentru Ankara, a dat ea asigurări.

„Obiectivul este clar: un acord acceptabil atât pentru cele 28 de state membre, cât și pentru partenerii noștri turci”, a repetat miercuri seara președintele Consiliului European Donald Tusk, însărcinat de țările europene să negocieze cu Ankara, în pofida unor scurtcircuitări ale Berlinului, pe care nu le-a prea apreciat.

Uniunea Europeană (UE), care încearcă de mai multe luni să obțină din partea Turciei o colaborare în vederea opririi fluxului de migranți, a fost surprinsă de amploarea noii „propuneri turce” de la precedentul summit, pe 7 martie. Ankara se declară de-acum dispusă să preia toți noii migranți care ajung pe insulele grecești de pe coastele turcești, inclusiv solicitanții de azil.

Această idee nu poate decât să atragă o Uniune care a primit peste 1,2 milioane de cereri de azil în 2015, însă proiectul ridică numeroase probleme.

„Lista problemelor de soluționat înainte ca noi să putem încheia un acord este lungă”, a admis Donald Tusk în scrisoarea prin care-i invită la summit pe Cei 28, în care stabilește ca „prioritate absolută să ne asigurăm că deciziile noastre respectă dreptul european și internațional”.

În mijlocul unui val de critici la adresa proiectului de acord – vizând mai ales trimiterea tuturor migranților în Turcia -, ONU a avertizat cu privire la ilegalitatea unor „posibile expulzări colective și arbitrare”.

– Un vot de veto cipriot?

Comisia Europeană (CE) a dat asigurări miercuri că orice acord va respecta dreptul și a promis că fiecare solicitant de azil va dispune de garantarea unei procesări individuale a solicitării și de mijloace de recurs împotriva unei expulzări.

Potrivit proiectului de acord, europenii se angajează ca în schimbul fiecărui sirian expulzat să „reinstaleze” în UE alt sirian din Turcia.

În schimbul eforturilor sale, Turcia va obține o accelerare a procesului liberalizării vizelor pentru cetățenii turci și o relansare a negocierilor de aderare, blocate de contenciosul istoric cu Ciprul.

Acest ultim angajament constituie un punct de blocaj pentru Nicosia, care ar putea amenința un acord cu Ankara.

„Aderarea Turciei la Uniunea Europeană nu este absolut deloc pe ordinea de zi”, a vrut să asigure miercuri Angela Merkel, subliniind că este necesar ca Europa să rămână fermă în fața Ankarei cu privire la valorile sale democratice, în contextul în care puterea islamo-conservatoare turcă este acuzată de o derivă aurotitaristă.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut tot miercuri ridicarea imunității parlamentarilor prokurzi. Cu o zi înainte, universitari au fost arestați pentru că au semnat o petiție în favoarea minorității kurde.

În contextul în care zeci de mii de migranți sunt blocați în Grecia, după închiderea rutei migrației prin Balcani, Merkel a criticat tot miercuri lipsa de solidaritate a unor țări europene.

Tensiunea este în continuare puternică la frontiera greco-macedoneană, unde sunt blocați, în condiții foarte dificile, mii de migranți, după închiderea „rutei balcanice”.

De asemenea, migranții continuă să folosească alte rute în încercarea de a ajunge în Europa. Peste 2.400 de persoane au fost salvate, începând de marți, în largul Libiei, iar trei cadavre au fost găsite, a anunțat miercuri Paza de Coastă italiană, în timp ce erau în curs alte operațiuni de salvare.