CUM SUPRAVEGHEAZĂ, de fapt, țările dezvoltate populația pe vreme de criză medicală

Din Israel până în Coreea de Sud și China, guvernele din întreaga lume folosesc tehnologia pentru a urmări focarul de coronavirus pentru a stopa răspândirea acestuia. Dar activiștii pentru drepturile omului se întreabă cât va mai dura această situația, dar și dacă nu cumva este o încălcare a dreptului la viață privată. 

În China, camerele CCTV instalate de guvern supraveghează spre locuințele celor care se află în carantină de 14 zile pentru a se asigura că nu vor pleca. Dronele le spun oamenilor să-și poarte măștile. Codurile de bare digitale de pe aplicațiile mobile evidențiază starea de sănătate a persoanelor, relatează CNBC.

Acestea sunt doar câteva dintre modalitățile prin care cea de-a doua economie din lume și-a mobilizat „aparatul de supraveghere” pentru a ajuta limitarea răspândirii COVID-19.

ACTUALITATE Rețetă autentică de TURTĂ dulce. Cum se prepară și ce origine are acest desert

18:47

POLITICĂ Victor Ponta vrea să plătească AMENDA românului care a scris pe gardul de la Cotroceni „Trădătorule, pleacă”

18:10

Apeluri telefonice înregistrate, oameni ștampilați, supravegherea video a locuințelor

Persoanele care locuiesc în China au furnizat dovezi sub formă de fotografii sau au declarat în interviuri pentru CNBC că echipamentul CCTV este instalat în fața caselor lor pentru a se asigura respectarea carantinei de către cetățeni. Aceste persoane au vrut să rămână sub anonimat.

În timp ce unele dintre măsurile Chinei par extreme, națiuni din întreaga lume au luat decizia de a spori supravegherea persoanelor, în încercarea de a lupta împotriva noului coronavirus.

Organizațiile pentru drepturi omului susțin că ar putea fi greu pentru guverne să se reducă modurile de supraveghere și monitorizare după ce trece criza provocată de coronavirus. În plus, experții sunt îngrijorați de faptul că instrumentele de supraveghere, cum ar fi datele despre locația unei persoane, ar putea să nu fie chiar eficiente, dar și faptul că nu se știe când guvernele vor înceta monitorizarea populației.

„Coronavirusul ne împinge dincolo de limite … poate prin faptul că aceste sisteme sunt instituționalizate și, în plus, prin faptul că face publicul larg să accepte mai ușor aceste măsuri mai intruzive”, a declarat pentru CNBC Maya Wang, un cercetător principal din China, în cadrul Human Rights Watch.

Ce fac țările?

Tehnologiile folosite de guverne din întreaga lume au ca scop identificarea locurilor infectate și monitorizarea carantinelor. Țările și orașele din întreaga lume au fost blocate, o mișcare care vizează încurajarea „distanțării sociale” și reducerea transmiterii între oameni.

Singapore

În Singapore, guvernul a lansat o aplicație numită TraceTogether. Folosește semnale Bluetooth între telefoane mobile pentru a vedea dacă purtătorii potențiali ai coronavirusului au fost în contact strâns cu alte persoane.

Hong Kong

În Hong Kong, unii rezidenți au fost puși să poarte o brățară electronică care se conectează la o aplicație pentru smartphone și autoritățile erau alertate dacă o persoană își părăsea locul de carantină.

Coreea de Sud

În Coreea de Sud, guvernul a folosit înregistrări precum tranzacții cu cardul de credit, date despre locația smartphone-ului și supraveghere CCTV, precum și conversații cu oamenii, pentru a crea un sistem în care au fost urmărite cazurile confirmate. Rezultatul a fost o hartă care le-a putut spune oamenilor dacă au trecut pe lângă o persoaneă infectată cu noul coronavirus.

Joi (n. r. 26 martie 2020), guvernul sud-coreean a lansat un instrument îmbunătățit, susținând că acesta îi poate detecta pe pacienți chiar și mai îndeaproape în timp real, pentru a vedea pe une au cirsulat persoanele infectate.

Israel

Între timp, agenția de securitate israeliană Shin Bet folosește  locația persoanelor, furnizată de telefonul mobil, pentru a urmări unde au fost acestea, astfel încât să poată aplica controale de carantină și să monitorizeze traseul celor infectați. Totuși, se pare că astfel de date au fost colectate și în ultimii ani și sunt folosite pentru combaterea terorismului, relatează New York Times. Însă, potrivit publicației menționate, colectarea acestui tip de informații nu au fost raportată anterior.

India

În unele zone din India, se ștampilau mâinile oamenilor care soseau pe aeroporturi spunându-le cât timp trebuie să stea în carantină, potrivit Reuters. De asemenea, erau monitorizate și rezervările făcute la companiile aeriene și cele feroviare pentru a se asigura că acele persoane nu au călătorit. În sudul statului indian Kerala, autoritățile folosesc mai multe metode – înregistrări de apeluri telefonice, înregistrări ale camerelor de supraveghere și date despre locația pentru a urmări persoanele care ar fi putut intra în contact cu pacienții diagnosticați pozitiv cu noul coronavirus.

Statele Unite ale Americii

În SUA, guvernul negociază cu Facebook, Google și alte companii tehnologice referitor la posibilitatea de a utiliza date despre locație și traseu de pe smartphone-urile americanilor pentru a combate răspândirea coronavirusului.

Metodele de supraveghere funcționează sau nu?

Liderii mondiali au descris pandemia coronavirusului ca fiind un moment extraordinar, iar președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că țara este în „război” împotriva bolii.

Ca atare, guvernele iau măsuri neobișnuite pentru a combate focarul, inclusiv utilizarea instrumentelor de supraveghere. Unul dintre cele mai comune instrumente folosite în întreaga lume a fost colectarea de date despre locație folosind smartphone-uri și date din rețelele mobile.

Însă una dintre marile probleme, potrivit Electronic Frontier Foundation (EFF), o organizație nonguvernamentală care susține dreptul la respectarea datelor private în mediul digital, este aceea că colectarea anumitor date, cum ar fi locația telefonului, nu a fost dovedită a fi eficientă în urmărirea răspândirii virusului.

„Deoarece supravegherea datelor persoale de către guvern reprezintă o amenințare la drepturile noastre digitale, guvernelor nu ar trebui să li se acorde aceste competențe decât dacă pot arăta publicului cum aceste puteri ar ajuta, într-o manieră semnificativă, la limitarea răspândirii COVID-19”, au scris reprezentanții organizație pe blogul lor.

Organizația a susținut că datele sistemului de poziționare globală, sau GPS-ul, de pe smartphone-uri,  sunt exacte doar pe o rază de 5 metri, potrivit informațiilor oficiale ale guvernului american. Cu toate acestea, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au spus că virusul se poate răspândi între persoanele care se află în contact apropiat, adică aproximativ 2 metri.

„Acestea și alte tehnologii precum Bluetooth pot fi combinate pentru o mai bună precizie, dar nu există nicio garanție că un anumit telefon poate fi localizat cu o precizie clară la distanță de 2 metri la un anumit moment”, a spus EFF.

Când va fi oprită supravegherea?

Cât timp va continua colectarea datelor și când vor fi șterse? Acestea sunt două întrebări cheie pe care le adresează activiștii pentru drepturile omului. Aceștia au evidențiat potențialul de supraveghere intensificată – chiar și după ce focarul de coronavirus este sub control.

Albert Fox Cahn, directorul executiv al Surveillance Technology Oversight Project, o organizație non-profit, a pus această preocupare într-un interviu pentru CNBC și a menționat Actul Patriot din SUA, care a fost semnat după atacurile teroriste din 11 septembrie.

Legislatia ofera guvernului federal puteri largi de supraveghere pentru a ajuta la combaterea terorismului. Dar legea, care trebuia să expire inițial în 2005, a fost reînnoită și la începutul acestei luni, a obținut o altă reînnoire pe termen scurt până la sfârșitul acestui an.

„Nu avem absolut niciun motiv să credem că agențiile guvernamentale care sunt dornice să-și extindă puterea în lupta împotriva COVID-19 vor fi dispuse să renunțe la ea odată ce virusul va fi eradicat”, a declarat Albert Fox Cahn pentru CNBC.

La rândul lor, unele guverne au stabilit clar datele pe care le colectează și termenul în care vor păstra informațiile, deși nu toate au prezentat date specifice.

Singapore a declarat că aplicația sa TraceTogether nu înregistrează date despre locație și nu accesează lista de contacte a utilizatorului telefonului. Jurnalele de date sunt stocate pe telefoane în formă criptată, potrivit guvernului.

Coreea de Sud a declarat că eforturile sale de colectare a informațiilor se vor încheia atunci când focarul de coronavirus se va termina și că toate datele personale vor fi șterse.

Care ar putea fi soluția prin care să fie respectate drepturile omului?

Unele dintre instrumentele de supraveghere pentru combaterea COVID-19 care sunt utilizate în prezent implică schimbul de date colectate cu alte agenții guvernamentale.

Albert Fox Cahn a sugerat că orice soluție folosită acum ar trebui să aibă o „interdicție completă” de a face acest lucru.

Academicienii au oferit alternative la astfel de instrumente impuse de guverne.

Institutul Tehnologic din Massachusetts a dezvoltat o aplicație numită „Private Kit: Căi sigure”. Ideea este ca utilizatorii să poată actualiza informații despre ei în aplicație și apoi să declare dacă au coronavirus sau nu.

Locația și traseul lor sunt înregistrate. Cu toate acestea, datele sunt stocate pe telefon în formă criptată și nu sunt împărtășite cu terți fără consimțământul persoanei. Oamenii pot primi notificări dacă au fost în apropierea unei persoane cu coronavirus, dar nu vor oferi utilizatorului numele sau identitatea exactă a persoanelor, spre deosebire de unele soluții actuale folosite de diverse guverne.

Însă aplicația va necesita o utilizare pe scară largă pentru ca aceasta să fie eficientă.

Odată cu creșterea rapidă a numărului de cazuri la nivel global, precum și a deceselor, guvernele trebuie să se mobilizeze rapid pentru a controla situația sau riscurile vor fi și mai mari. Cheia, potrivit activiștilor pentru drepturl la viață privată și nu numai, este un echilibru între nevoia de utilizare a tehnologiei și a datelor pentru binele public versus protejarea vieții private. Dacă nu se va face acest lucru, spun ei, consecințele ar putea fi mari.

„Nu cred că este o criză urgentă de sănătate publică este o scuză pentru ca guvernele să nu acționeze rapid pentru a găsi soluții pentru a proteja drepturile omului”, a declarat Wang,  reprezentant al Human Rights Watch. „În caz contrar, vom deveni dependenți, astfel încât, mai târziu, devenim mai intruzivi în utilizarea acestor tehnologii care pot produce și rău”, a punctat acesta.