Comisia Europeană nu vede un motiv de îngrijorare în măsurile pe care guvernul german le pregătește pentru înăsprirea accesului migranților europeni la ajutoare sociale, pentru a combate fenomenul „turismului bunăstării”. Mai mult, deocamdată, executivul UE vede în recomandările comisiei guvernamentale desemnate de guvernul german pentru revizuirea sistemului de imigrație o simplă intenție de a aplica prevederile europene din acest domeniu.
„Dacă vă uitați la prevederile privind libera circulație a persoanelor, veți vedea că o persoană nu are dreptul absolut de a sta într-o altă țară”, a declarat, joi, Jonathan Todd, unul dintre purtărorii de cuvânt ai Comisiei Europene. „După trei luni, trebuie să arate că are mijloacele financiare pentru a rămâne acolo, astfel încât să nu fie o povară pentru țara-gazdă dacă nu își caută un loc de muncă. Astfel, vom analiza măsurile pe care le va lua Germania și le vom compara cu legislația europeană”, a adăugat reprezentantul Comisiei, în cadrul conferinței de presă zilnice a instituției conduse de Jose Manuel Barroso.
Măsurile la care se referă fac parte dintr-un raport făcut public miercuri. În acest document, o comisie guvernamentală germană formată în luna ianuarie recomandă expulzarea migranților din spațiul UE dacă nu își găsesc loc de muncă în primele trei luni. Aceeași măsură, respectiv expulzarea, însoțită și de interdicția de a reveni în Germania o anumită perioadă, este prevăzută și pentru migranții care au comis abuzuri în sfera ajutoarelor sociale. De asemenea, comisia recomandă înăsprirea procesului de evaluare a cererilor de ajutor special, precum și a sancțiunilor impuse firmelor în care se descoperă muncitori fără acte.
„Este vorba despre un raport interimar, așteptăm un raport final, prevăzut pentru luna iunie. Chiar și atunci când vom avea un raport definitiv, trebuie să vedem dacă guvernul german ia în calcul anumite măsuri concrete pornind de la recomandările comisiei guvernamentale. Este prea devreme, deci, să avem o poziție. Comisia se va asigura că regulile comunitare vor fi respectate”, a dat asigurări purtătorul de cuvânt al Comisiei.
„Dacă vă uitați la prevederile privind libera circulație a persoanelor, veți vedea că o persoană nu are dreptul absolut de a sta într-o altă țară. După trei luni, trebuie să arate că are mijloacele financiare pentru a rămâne acolo, astfel încât să nu fie o povară pentru țara-gazdă dacă nu își caută un loc de muncă. Astfel, vom analiza măsurile pe care le va lua Germania și le vom compara cu legislația europeană”, a mai declarat oficialul european.
Întrebat dacă măsurile pe care le pregătește Germania pentru a limita fenomenul „turismului bunăstării”, împreună cu măsurile discutate în Marea Britanie pregătesc terenul pentru o reformă mai amplă, la nivel european, în acest domeniu, reprezentantul Comisiei a răspuns: „Le-am spus mereu autorităților britanice că există garanții foarte solide împotriva turismului bunăstării în legile europene. Dacă vă uitați la ceea ce spune comisia guvernamentală din Germania, ei spun, de fapt, că vor să aplice legile UE, nu să inventeze reguli, pentru că și-au dat seama că există prevederi în legislația comunitară care pot fi aplicate”.
De altfel, a punctat Todd, Belgia aplică în acest moment aceste prevederi. „Nu trebuie să încalci legislația europeană pentru a le impune restricții oamenilor care vin din alte state membre”, a mai precizat, joi, la Bruxelles, reprezentantul Comisiei.
În Germania, există o discuție similară precum celei din Marea Britanie privind teama de un posibil aflux de migranți din țările mai sărace ale Uniunii Europene, cum ar fi România și Bulgaria, care vor împovăra sistemul ajutoarelor sociale și care vor încerca să abuzeze de posibilitățile pe care el le oferă. Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a declarat că, în 2013, migrația netă din România și Bulgaria a ajuns la 75.000 de persoane și că se așteaptă ca numărul acestor migranți să se dubleze în 2014, informează Reuters. Amintim că previziunile din Marea Britanie privind un val de migranți români și bulgari în 2014, odată cu ridicarea restricțiilor de pe piața muncii, nu s-au concretizat, după cum gândul a arătat și în campania „Let’s change the story”.
Peste 2,3 milioane de români au emigrat în ultimii 25 de ani în state precum Spania, Italia sau Germania, unde se bucură de venituri de patru, de cinci sau chiar șapte ori mai mari decât cele câștigate de cunoștințele și rudele rămase în țară. Doar în ultimul deceniu ei au trimis în România peste 42 de miliarde de euro. Mai multe, în acest articolgândul.