Companiile din Marea Britanie sunt preocupate de tarifele la export către Uniunea Europeană, de întreruperi ale lanțului de aprovizionare și de o posibilă pierdere a angajaților europeni. Mai mult, statul se poate confrunta cu pierderea finanțării europene a sectorului de cercetare și dezvoltare, în special în cazul universităților și al start-upurilor de biotehnologie.
Companiile farmaceutice, precum AstraZeneca Plc, doresc ca legile imigrației să permită cercetătorilor din Uniunea Europeană (UE) să lucreze în Marea Britanie. Pacienții britanici ar putea pierde dacă țara stabilește reglementări mai severe cu Agenția Europenă pentru Medicamente, din cauza faptului că Marea Britanie este prea mică pentru a fi o prioritate pentru ca producătorii de medicamente să aducă tratamente noi pe pieță. Astfel, este critic pentru Marea Britanie să stabilească o înțelegere pentru acordul reciproc de noi medicamente sau să permită țării să se alinieze statelor precum Norvegia și Islanda în ceea ce privește autoritatea reglementatorilor.
Pentru industriile creative din Marea Britanie, pierderea statutului de membru pe piața unică ar putea afecta investițiile în film, programe de televiziune, amenințând poziția Marii Britanii ca destinație principală în Europa pentru studiourile din Statele Unite. Companiile vor să se asigure că producțiile Marii Britanii vor continua să se clasifice ca „europene”, pentru a beneficia de subvențiile care stimulează investițiile.
În ceea ce privește sectorul telecomunicațiilor, turiștii riscă facturi telefonice mai mari. În timp ce Uniunea Europeană va elimina tarifele de roaming de la 15 iunie, companiile precum BT Group și Vodafone Group s-ar putea confrunta cu prețuri mai mari din partea altor rețele de pe continent, dacă Marea Britanie este de acord cu reducerile, ca parte a tratatului comercial.
Operatorii caută să asigure fluxul liber de date între granițe, care ar putea fi pus sub semnul întrebării dacă Comsia Europeană nu încadrează Marea Britanie în regimul echivalent pentru protecția și securitatea datelor.
Cea mai mare îngrijorare pentru industria tehnologică este accesul la forța de muncă calificată din Uniunea Europeană. Între 2009 și 2015, aproape una din șase noi angajări din sectorul tech vine din una dintre țările din blocul comunitar, precizează grupul de lobby techUK. În 2016, guvernul Marii Britanii a majorat numărul așa-numitelor vize tehnologice cu 20% până la 250, permițând accesul muncitorilor la piața din Marea Britanie, dar acesta reprezintă doar o parte mică din nevoile industriei. Google și Amazon au promis să creeze aproape 10.000 de locuri de muncă în Marea Britanie în următorii ani.
Fermierii din Marea Britanie se tem că pierd accesul comercial la piețele din Uniunea Europeană, cele mai mari piețe pentru export. Dacă Marea Britanie va fi expusă tarifelor Organizației Mondiale de Comerț, sectorul agricol va fi cel mai afectat. Mai mult, sectorul se bazează pe forță de muncă străină. Aproape 22.000 de cetățeni din UE erau angajați în agricultura britanică, reprezentând aproximativ 20% din numărul total, potrivit unui raport citat de Bloomberg.
Prioritatea bancar este reprezentată de perioada de tranziție după finalul celor doi ani de negocieri pe tema Brexit, timp în care industria ar deține accesul la piața unică UE. În lipsa acestei garanții, directorii financiari susțin că vor fi nevoiți să mute oamenii în Uniunea Europeană după ce prim-ministra Theresa May va declașa discuția formală pentru ieșire.
Producătorii de mașini se tem că Brexitul va însemna un tarif de 10% impus comerțului cu Uniunea Europeană. Mai mult de jumătate din exporturile de mașini ale Marii Britanii s-au întreptat către blocul comunitar, în 2015. PA Consulting a calculat că prețul mediu al unei mașini în Marea Britanie ar crește cu 2.300 de lire în cazul unor negocieri dificile, în urma cărora țara și-ar pierde statutul de membru la piața unică.
Zborurile între Marea Britanie și Uniunea Europeană ar avea nevoie de un nou tratat dacă acordul prezent nu este menținut. Potrivit Bloomberg, este posibil ca firmele britanice care administrează zboruri dintr-un stat membru către altul să aibă nevoie de o licență de operare obținută într-unul din sediile de pe continent. Transportatorul european Ryanair Holdings, cu sediul în Dublin, ar avea nevoie de o licență pentru a opera zborurile interne din Marea Britanie.
Restaurantele, hotelurile, pub-urile și cafenelele britanice s-ar putea confrunta cu o lipsă a forței de muncă și cu impunerea unor tarife. Potrivit firmei de consultanță Mercer, 33% din angajații hotelieri nu sunt cetățeni britanici.
Nici sectorul construcțiilor nu scapă de negocierile Brexit. Aproape 8% din forța de muncă din domeniul construcțiilor (176.500 de angajați) vine din țările UE, potrivit statisticilor citate de Bloomberg. Astfel, angajații din acest sector reprezintă una dintre priorități.