Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Acesta este acuzat pentru presupuse crime de război comise în timpul conflictului din Ucraina.
”Azi, la 17 martie 2023, Camera Preliminară II a Curţii penlae Internaţionale a emis mandat de arestare a două persoane, în cadrul situaţiei din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial însărcinat cu drepturile copilului în Rusia, anunţă într-un comunicat CPI.
Moscova a negat în mod repetat acuzațiile conform cărora forțele sale ar fi comis atrocități în timpul invaziei care a început pe data de 24 februarie 2022 în Ucraina.
Anterior, Curtea Penală Internaţională a cerut arestarea lui Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a copiilor și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă, relatează Reuters.
Separat, instanța a emis un mandat pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, pentru aceleași acuzații.
Procurorul CPI Karim Khan a deschis o anchetă cu privire la posibile crime de război, crime împotriva umanității și genocid care au avut loc în timpul războiului declanșat de Rusia în Ucraina în urmă cu un an. El a subliniat că în timpul a patru călătorii în Ucraina că a fost atent la presupuse crime împotriva copiilor și vizarea infrastructurii civile.
Mai mulţi oficiali internaţionali au solicitat măsura emiterii mandatului de arestare de către Curtea de la Haga, inclusiv preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, încă din primele zile ale invaziei Ucrainei de către trupe ruseşti.
Ucraina: ”O decizie istorică”
Oficialii ucraineni s-au grăbit să salute vestea, procurorul general Andriy Kostin catalogând-o drept o „decizie istorică”.
„Lumea a primit un semnal că regimul rus este criminal și conducerea și oamenii lui vor fi trași la răspundere”, a spus el.
Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial al Ucrainei, a descris mandatul drept „doar începutul”.
Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a aplaudat de asemenea decizia CPI.
„Infractorii internaționali vor fi trași la răspundere pentru furtul de copii și alte crime internaționale”, a scris el pe Twitter ca răspuns.
Curtea Penală internațională cu sediul la Haga a transmis vineri că Putin este responsabil pentru „crime de război, deportare ilegală a populației (copii) și transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”.
„Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, (i) pentru că a săvârșit faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții… și (ii) pentru neexercitarea acestuia, controlul corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au comis actele sau au permis comiterea acestora și care se aflau sub autoritatea și controlul său efectiv, în conformitate cu responsabilitatea superioară”, a transmis CPI într-un comunicat.
Instanța nu a detaliat modul în care intenționează să execute mandatul. Rusia nu este dispusă să coopereze cu extrădările internaționale, nefiind membru cu drepturi depline al CPI și nu îi acceptă jurisdicția.
CPI a anunțat că mandatul a fost emis pe baza unei cereri depuse de procuratură la începutul lunii februarie.
Rusia spune că mandatul „nu are sens”
Kremlinul a declarat vineri că mandatul de arestare pentru crime de război emis de Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga împotriva președintelui rus Vladimir Putin este scandalos, dar lipsit de sens în ceea ce privește Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia consideră că întrebările ridicate de CPI sunt „revoltatoare și inacceptabile”, dar a remarcat că Rusia, la fel ca multe alte țări, nu a recunoscut jurisdicția CPI.
„Și, în consecință, orice decizie de acest fel este nulă și neavenită pentru Federația Rusă din punct de vedere al legii”.
Întrebat dacă Putin se teme acum să călătorească în țări care au recunoscut CPI și, prin urmare, ar putea încerca să-l aresteze, Peskov a spus reporterilor: „Nu am nimic de adăugat la acest subiect. Asta este tot ce vrem să spunem”.
Totodată, ministerul de Externe al Rusiei a subminat rapid semnificația mandatului. Purtătoarea de cuvânt Maria Zakharova a spus că decizia nu are „nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”.
„Rusia nu este parte din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”, a spus ea într-o declarație pe aplicația de mesagerie Telegram, potrivit Deutsche Welle.
Deși a semnat inițial Statutul de la Roma în 2000, Moscova nu l-a ratificat niciodată pentru a deveni membru al CPI. În 2016, sub presiunea din cauza anexării Crimeei de Ucraina și a atacurilor aeriene din Siria, Rusia s-a retras din CPI.