Dacă Le Pen câștiga alegerile, oficialii francezi declanșau „planul secret”. Detaliile puse la punct pentru a „proteja republica” de liderul extremist

Publicat: 19 05. 2017, 16:37
„Era ca o rachetă cu reacție în multiple direcții. Filosofia și imperativul absolut erau menținerea păcii și, în același timp, respectarea regulilor constituționale”, a declarat un înalt oficial francez pentru publicația Obs. 
 
Detaliile despre această strategie au ieșit la iveală concomitent cu susținerea în creștere pentru mișcarea de centru condusă de Emmanuel Macron, înaintea scrutinului parlamentar din 11 și 18 iunie. Sondajele au arătat că En Marche a ajuns la un procent de 32%, cu șase procente mai mult decât în pragul alegerilor prezidențiale care au avut loc pe 7 mai.
 
La o zi după ce Macron și-a făcut publice alegerile pentru noul său cabinet, un guvern format în mod egal din femei și bărbați, atât de dreapta, cât și de stânga, de centru, plus alți oameni nou-intrați în politică, un alt sondaj a arătat că 61% dintre francezi sunt de acord cu alegerile sale pentru conducerea ministerelor. 
 
Ultimele cercetări demonstrează că șansele lui Emmanuel Macron de a-și asigura o importantă majoritate parlamentară, cu ajutorul căreia să-și implementeze reformele promise, sunt din ce în ce mai mari, cu toate că sistemul electoral francez în două tururi face mult mai slabe șansele de a estima câte locuri în Legisltiv câștigă fiecare partid. 
 
Publicația citată menționează trei surse anonime care știu despre acest plan de urgență ce ar fi fost aplicat în cazul în care Le Pen ar fi ajuns la Palatul Elysée, acestea mărturisind că a fost realizat de un grup restrâns de miniștri, șefi de cabinet și funcționari de rang înalt. Obs susține că planul era acela de a preveni o panică generală în rândul civililor și înghețarea situației politice prin convocarea Parlamentului în sesiune de urgență și menținerea în funcție a actualului premier. 
 
Poliția și seriviciile de intelligence erau îngrijorate mai ales din cauza pericolului de „violență extremă”, în special din partea protestatarilor de extremă stângă, dar și de atmosfera națională care ar fi dus Franța „în pragul haosului”, după o victorie a lui Le Pen. Chiar și înaintea primului tur de scrutin, un bilet confidențial a fost transmis de către serviciile secrete, care avertizau atunci că „fără excepție, fiecare direcție de protecție publică trebuie să fie în alertă”, transmitea Le Parisien. 
 
Astfel, poliția regională a fost rugată pe 21 aprilie să-și pregătească și să-și elibereze toate efectivele, în condițiile în care, la declararea stării de urgență, mai mult de 50.000 de polițiști și jandarmi și peste 7.000 de soldați ar fi fost gata să se prezinte la datorie. Pe 5 mai, la două zile după al doilea tur de scrutin pe care Macron l-a câștigat cu 66% în fața lui Le Pen, direcția de securitate națională a avertizat, într-o altă notă, că protestatarii erau gata să folosească „artificii, mortareși bombe incendiare”. 
 
Teama de instabilitate politică, în cazul în care liderul Frontului Național ar fi fost ales a fost extrem de mare. Cu toate că a negat tot timpu, media franceză a relatat, înaintea scrutinului, că premierul socialist Bernard Cazeneuve ar putea fi păstrat în funcție cel puțin până la alegerile parlamentare. 
 
Constituția franceză nu impune încheierea mandatului unui prim ministru odată cu alegerea unui nou președinte. Potrivit articolului 8, „președintele îl numește pe premier – dar doar Parlamentul îl poate revoca din funcție, printr-un vot de retragere a susținerii”. Le Pen ar fi putut invoca, în principiu, articolul 16 din legea fundamentală franceză, care îi conferă președintelui „puteri extraordinare” în situație de extremă urgență, cu toate că fără majoritate parlamentară nu ar fi putut să numească un nou prim ministru. 
 
Potrivit Obs, planul de urgență prevedea convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară pe 11 mai, la patru zile după cel de-al doilea tur de scrutin, pentru a vorbi despre „criza națională” declanșată de alegerea liderului extremist. Confruntat cu o degringoladă totală, Parlamentul, format din cei 577 de politicieni și-ar fi delegat atribuțiile, astfel că Guvernul ar fi ajuns să conducă țara pe baza unui vot de încredere. „Guvernarea este despre gândirea în perspectivă”, au mai precizat surse pentru publicația citată.