Danemarca a anunțat primele concluzii ale anchetei privind avariile produse la conductele de gaze Nord Stream. Poliția din Copenhaga a transmis că avariile au fost cauzate de „explozii puternice”.
Cazul este atent investigat de autoritățile daneze, ancheta fiind gestionată în comun de Poliție și Serviciul de Securitate și Informații.
Într-un comunicat de presă, Poliția daneză dă de înțeles că nu poate anunța când Germania va primi acceptul să demareze o anchetă la fața locului. Nemții, la fel ca rușii, și-au exprimat dorința de a investiga ce s-a întâmplat cu cele două mari conducte de gaze.
„Este încă prea devreme pentru a spune ceva despre cadrul în care se va desfășura cooperarea internațională cu Suedia și Germania, deoarece depinde de mai mulți actori”, se arată într-un comunicat preluat de Sky News.
Interesant este că reacția danezilor vine la doar o zi după ce procurorii germani care au anchetat cazul au anunțat că avariile produse la Nord Stream 1 și 2 au fost cauzate de sabotaj, o concluzie similară celei din Suedia. Cu toate acestea, Berlinul s-a ferit să lege actul de sabotaj de o singură sursă, deși comunitatea internațională a vehiculat variantă că Rusia ar fi în spatele exploziilor.
Cotidianul Expressen a publicat marți, 18 octombrie, primele imagini cu urmele lăsate de exploziile ce au avut loc la 80 de metri adâncime, pe fundul Mării Baltice. Publicația suedeză a primit permisiunea de a filma în adâncuri folosind o dronă subacvatică.
Potrivit sursei citate, filmarea subacvatică arată fisuri în zona țevilor distruse, ceea ce pare a fi un act de sabotaj. Se pare că cel puțin 50 de metri din conducta de gaz au dispărut în urma exploziei!
Reamintim că la sfârșitul lunii septembrie au fost descoperite patru scurgeri de gaze în conductele Nord Stream, care alimentează Germania cu gaz rusesc. Două dintre acestea se află în zona economică exclusivă a Suediei, iar celelalte în cea a Danemarcei. Din cele spuse de mai mulți experți, ar fi vorba de atacuri premeditate cu explozibili subacvatici. Unii specialiști au afirmat că minele puteau fi coborâte în apă cu ajutorul unor plase, aruncate din ambarcațiuni sau plasate lângă conducte cu o dronă subacvatică.