Datoria publică a Franței a depășit pentru prima oară 2.000 miliarde euro, respectiv 95,1% din PIB. Guvernul are o explicație

Potrivit Institutului național de statistică, datoria publică a atins la sfârșitul celui de-al doilea trimestru 2.023,7 miliarde de euro, cu 28,7 miliarde de euro mai mare comparativ cu trimestrul precedent.

În termeni procentuali, datoria a atins 95,1% din PIB, fiind cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul de la sfârșitul primului trimestru, potrivit unui comunicat al institutului.

Creșterea datoriei a fost provocată de cheltuielile statului, care au crescut cu 35,2 miliarde de euro, în timp ce datoriile administrațiilor de securitate socială și ale administrațiilor locale au scăzut.

Guvernul susține că datoria publică în creștere este moștenită de la fosta guvernare. Potrivit Ministerului de Finanțe, datoria publică s-a dublat în perioada 2002-2012, de la 903 miliarde de euro la 1.860 de miliarde de euro, din care datorii de 600 de miliarde de euro au fost acumulate în intervalul 2007-2012, în timpul mandatului fostului președinte de dreapta Nicolas Sarkozy.

„Politica actulului guvern, care vrea să însănătoșească finanțele publice cu un program de economii și o strategie de creștere va permite oprirea creșterii datoriilor”, susține Ministerul de Finanțe.

Franța beneficiază de încrederea investitorilor, ceea ce permite statului dar și companiilor și populației să se împrumute cu dobânzi foarte scăzute, potrivit instituției.

Guvernul francez urmează să adopte miercuri proiectul de buget pentru 2015, care renunță la obiectivul reducerii deficitului bugetar la 3% din PIB, ignorând astfel reglementările europene.

Executivul de la Paris este criticat la nivel european în legătură cu ritmul aplicării reformelor structurale care ar trebui să echilibreze finanțele și să revigoreze economia.

Politicieni, oameni de afaceri și analiști dau ca exemple pozitive Spania și Portugalia și comentează cu severitate situația din Franța și Italia, care întârzie aplicarea de măsuri ferme și țin astfel în loc întreaga zonă euro.

Germania și-a redus în 2013 datoria publică, datorită creșterii economice și a măsurilor bugetare, dar și a evoluției demografice care limitează unele cheltuieli.

Analiștii Commerzbank au estimat recent că, în primii doi ani de mandat ai președinției Hollande, Franța nu a realizat niciun progres și că, împreună cu Italia, continuă să împiedice redresarea zonei euro.

Întrebat în legătură cu reformele, ministrul francez de Finanțe, Michel Sapin, a menționat intenția de reformare a sectorului profesiunilor liberale (notari, avocați, farmaciști) și de reducere a costurilor din piața muncii. Alte reforme aflate în curs sunt reducerea numărului regiunilor și o reformă a pensiilor.

În proiectul de buget pe 2015, Franța va impune economii de 21 de miliarde de euro, aparatului de stat, securității sociale și autorităților locale.