Prima pagină » Știri externe » De acum, refugiații vor fi primiți la frontierele UE de acești polițiști. Câți români sunt în forța de intervenție rapidă a Uniunii

De acum, refugiații vor fi primiți la frontierele UE de acești polițiști. Câți români sunt în forța de intervenție rapidă a Uniunii

Poliția comună de frontieră a UE, care are rolul de a sprijini statele europene care se confruntă cu afluxuri mari de refugiați și imigranți către Europa, își începe joi activitatea, la granița dintre Bulgaria și Turcia. Instituția, dezvoltată pe bazele FRONTEX și denumită Agenția Europeană pentru Frontieră și Pază de Coastă, va avea la dispoziție aproximativ 1.500 de ofițeri din 19 state membre ce pot fi mobilizați rapid în caz de urgență, de exemplu o creștere bruscă a numărului de imigranți care încearcă să traverseze frontiera europeană printr-o anumită regiune. România participă cu 75 de polițiști de frontieră la această Agenție, ocupând locul 6 în UE ca pondere în efectivele noii Agenții.

Agenția Europeană pentru Frontieră și Pază de Coastă va avea la dispoziție aproximativ 1.500 de ofițeri din 19 state membre ce pot fi mobilizați rapid în caz de urgență, de exemplu un aflux masiv de imigranți într-o anumită zonă a frontierei europene externe. Rolul ei este acela de a „oferi sprijin tuturor statelor membre și va putea identifica și interveni pentru a remedia în avans punctele vulnerabile, și nu atunci când este deja prea târziu,” se arăta într-un comunicat din luna iunie al Comisiei Europene.

Agenția urmează să colaboreze cu autoritățile naționale ale statelor membre UE, fiecare stat având o contribuție la efectivele Agenției. Forțele ei pot interveni la frontierele UE, la cererea unui stat membru, dacă acesta se confruntă cu fluxuri migratorii ieșite din comun.
 
România trimite la noua Agenție Europeană pentru Frontieră 75 de polițiști de frontieră, care vor face parte din echipele de intervenție rapidă la frontierele externe, conform MAI. România ocupă locul 6 în UE ca pondere a contribuției cu personal la Agenție.
 
Copleșită de sosirea a aproximativ 1,3 milioane de imigranți anul trecut, Uniunea Europeană  a făcut eforturi din ce în ce mai mari pentru a-și închide frontierele externe. Agenția ar urma să fie implicată și în repatrierea imigranților care nu au primit drept de azil sau care sunt considerați că ar reprezenta o amenințare de securitate. Obiectivul pe termen lung al noii instituții este acela de a permite ridicarea controalelor la frontieră în interiorul Blocului comunitar. Inaugurarea agenției va avea loc la punctul de frontieră Kapitan-Andreevo între Bulgaria și Turcia, la ceremonie urmând să participe o serie de oficiali europeni.

„Implementarea proiectului acestei agenții este un simbol al Uniunii Europene, al unei Europe care este capabilă să-și dovedească eficiența în raport cu imigranții și cu provocările de securitate cu care ne confruntăm”, a declarat comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos în cadrul ceremoniei care a avut loc la granița dintre Bulgaria și Turcia. 

Afluxul de refugiați a stârnit dispute aprinse între statele membre, astfel încât, pentru descurajarea imigrației, blocul comunitar a luat o poziție extrem de dură, unele state afirmând chiar că refugiații vor fi trimiși înapoi în țările de origine: „Ușa este deschisă pentru cei care sunt eligibili să primească protecție internațională și este închisă în fața celor care vor să traverseze frontierele în mod ilegal. Trebuie să ne concentrăm pe politicile de repatriere”, a mai spus Avramopoulos, citat de Reuters. 

„De acum înainte, granițele externe ale unui stat sunt și granițele tuturor statelor membre – atât din punct de vedere legal, cât și operațional”, a adăugat comisarul european. Serviciul va avea atribuții noi și efective duble față de Frontex, organismul pe care Uniunea Europeană se baza pentru securizarea frontierelor. În condițiile în care avea puteri limitate și un personal redus, agenția s-a dovedit ineficientă în îndeplinirea misiunii de patrulare a frontierelor externe ale UE, așa că oficialii europeni au gândit un nou proiect în acest sens. 

În luna iulie, eurodeputații au aprobat înființarea acestui nou organism european care să protejeze frontierele externe ale UE. Dacă un stat membru nu ia măsurile propuse de EBCG sau dacă presiunea migranților afectează funcționează zonei Schengen, Comisia Europeană poate veni în fața Consiliului European cu o propunere de acțiune, iar Consiliul decide dacă este nevoie de trimiterea de trupe la granița respectivă. Planul respectiv trebuie însă agreat și de statul respectiv. În cazul în care un stat membru se opune unei decizii a Consiliului de a disloca aceste trupe la granița sa, celelalte state UE pot introduce temporar controalele la propriile frontiere.

În decembrie 2015, în plină criză a refugiaților, Comisia Europeană propunea înființarea unei forțe de poliție de frontieră comune a UE, care să aibă în jur de 1.500 de membri și care să poată fi mobilizată rapid la frontierele externe ale UE, în cazul unei crize, așa cum este cea a imigranților și refugiaților. Decizia mobilizării acestor trupe la frontiera externă a UE, deci implicit la frontierele aflate în această poziție – precum Grecia, Italia, dar și România, Bulgaria sau Polonia – ar urma să se facă printr-o decizie centralizată la nivel european.
 
Statele naționale ar putea să răstoarne o astfel de decizie de mobilizare a acestor trupe, printr-o majoritate care să se opună prin vot. Propunerea Comisiei Europene trebuia să fie avizată de Parlamentul European, lucru care s-a întâmplat astăzi, și urmează să fie votată în Consiliul European, de către liderii fiecărui stat membru al UE.
 
Proiectul a avut susținerea Franței și Germaniei, cele mai puternice voci la nivel de decizie europeană, dar și a Italiei, afectată de valurile de migranți, însă trezește suspiciuni în cazul Poloniei sau Greciei – țară care a refuzat mult timp să solicite ajutor european pentru a gestiona fluxul de imigranți cu care se confrunta.
 
„România susține implementarea tuturor măsurilor necesare pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și pentru garantarea securității interne, menținându-se, totodată, principiul libertății de circulație în interiorul Uniunii”, se arăta într-un comunicat de presă al Guvernului.
 
Astfel, prin acest proiect, în cazul unei crize la o frontieră externă a UE, așa cum se întâmplă cu fluxul masiv de refugiați și imigranți dinspre Orientul Mijlociu, la granița Greciei, UE ar putea interveni rapid pentru a ține sub control situația, chiar dacă țara respectivă unde se află frontiera externă a UE s-ar opune sau nu ar considera necesară asistența.