De ce nu ne mai vrea Franța în Schengen la opt luni de la marea relansare a parteneriatului cu România. Cronologia unui nou eșec european. ANALIZĂ GÂNDUL

Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, în 13 iulie 2013, la București, despre intrarea „imediată”, în câteva luni, a României la Schengen, cu granițele aeriene: „Eu așa îi doresc României, deoarece este pregătită”. Același premier francez, în 1 octombrie 2013: „Cum condițiile nu sunt îndeplinite (….), răspunsul nu este posibil la 1 ianuarie 2014”.

Ce s-a întâmplat în cele trei luni de la prima până la a doua declarație a șefului executivului francez? Cum a ajuns România, din nou, fără speranța unui răspuns privind accederea în spațiul celor 26 de țări care formează Schengen-ul? La fel cum Germania ne-a amânat până după alegerile legislative care tocmai au trecut, Franța s-a răzgândit acum în ceea ce ne privește, pe fondul unei scăderi a popularității socialiștilor care conduc țara. Așa se face că, tocmai după marea relansare a Parteneriatului Strategic româno-francez, care a servit, până acum o săptămână, drept contraargument al autorităților române că Franța nu a uitat de promisiunile pe care ni le-a făcut, politicienii din Hexagon se folosesc de cartea electorală a romilor și ne spun că nu suntem pregătiți de aderare.

Este adevărat, dosarul romilor nu a evoluat, dar nici nu a involuat. Totodată, el nu are oricum legătură cu dosarul Schengen. De asemenea, nici situația României la capitolul tehnic sau al combaterii criminalității nu a evoluat și nici nu a involuat din iulie, când premierul francez spunea că, deși mai avem multe de făcut pe viitor, suntem pregătiți de prima fază a aderării.

Frank Perry/AFP/Mediafax

Explicația situației actuale în relațiile bilaterale româno-franceze stă în următoarele realități: președintele francez, socialistul Francois Hollande, a ajuns în septembrie la una dintre cele mai mici rate de aprobare din istoria prezidențială a țării sale, 23%. Nici guvernul, tot socialist, nu este mai popular. Totodată, Franța se pregătește deja de alegerile municipale și europarlamentare de anul viitor.

Într-un răspuns din 1 octombrie adresat unui deputat UMP (centru-dreapta, partidul lui Nicolas Sarkozy), Jean-Marc Ayrault spune că a discutat cu Victor Ponta în două rânduri despre neîndeplinirea de către România a tuturor condițiilor de aderare. Premierul Ponta, însă, a vorbit pentru prima dată despre o eventuală amânare abia miercuri, 2 octombrie, motivul invocat fiind lipsa raportului pe Justiție de care este corelată aderarea (publicarea raportului ar putea fi amânată, potrivit primului-ministru). De la reînceperea polemicii pe tema Schengen și a romilor și până la această dată, premierul a refuzat, în declarațiile publice, să ia în serios luările de poziție din Franța, comentând că este vorba doar despre un joc electoral. La fel a făcut, în diverse comentarii oferite gândul, și Ministerul Afacerilor Externe, care a dat asigurări că este în permanentă legătură cu partea franceză și că poziția partenerului nostru strategic nu s-a schimbat.

Explicația cu care a venit, joi, primul-ministru român e că cele două dăți invocate de Ayrault sunt vizita premierului român în Franța, respectiv a omologului francez în România și că, de fapt, premierul francez ar fi spus că nu pot fi deschise granițele terestre ale spațiului Schengen pentru România, de la 1 ianuarie 2014: „Hai să lămurim și chestiunea aceasta. Toată lumea speculează. Haideți să vă spun eu, pentru că am văzut și ce a spus premierul francez (…). Primul-ministru francez, ieri, alaltăieri, a zis: i-am spus de două ori primului-ministru român – și e adevărat, aveți dumneavoastră declarațiile publice și de la Paris, și de la București – că nu se intră cu frontierele terestre de la 1 ianuarie. Acum că dumneavoastră ați înțeles altfel, că toți deștepții au înțeles că nu știu ce fac socialiștii, de parcă conservatorii domnului Sarkozy ne-ar fi fost niște prieteni extraordinari. Asta e, Franța are această bătălie internă și are tendințe și cu Le Pen și cu cei de alte extreme împotriva străinilor, împotriva romilor”, a afirmat Ponta în Parlament.

gândul vă prezintă, în continuare, evoluția relațiilor bilaterale româno-franceze, de la înnoirea, în februarie 2013, a Parteneriatului Strategic și până în prezent, când ne confruntăm din nou cu o amânare iminentă a aderărării la Schengen:

21.02.2013 Victor Ponta efectuează o vizită oficială la Paris, unde se întâlnește cu președintele Francois Hollande și cu omologul Jean-Marc Ayrault, ocazie cu care este înnoit, cu mult entuziasm, Parteneriatul Strategic româno-francez și ambele țări se angajează să coopereze în dosarul romilor. „Mă întorc la București cu sentimentul că prietenul nostru francez este în continuare alături de noi”, spune Ponta. Partea franceză asigură România de sprijinul său de principiu în vedeera aderării la Schengen.

20.06.2013 Titus Corlățean, la Gândul LIVE: România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen de trei ani, însă în ciclurile politice din Europa s-au întâmplat anumite lucruri. Continuăm demersurile, dar nu mai ridicăm standardul și așteptările atât de mult. Dacă lucrurile merg ca acum, în mod normal la Consiliul JAI de la finalul anului ar trebui să fie luată o decizie. Nu cred că va fi nevoie de un vot. Este adevărat că poziția Germaniei se va exprima după alegerile din septembrie, este firesc”.

13.07.2013 Premierul francez îi întoace vizita lui Ponta și vine la București, pentru a sărbători în avans Ziua Națională a Franței. Atât în întâlnirile cu oficialii români, inclusiv cu premierul și cu președintele Băsescu, dar și în interviurile pentru presa română, Ayrault spune că România este pregătită pentru prima etapă, deschiderea frontierelor aeriene, a aderării la Schengen: „România este pregătită (…). Românii trebuie să primească un semn din partea Europei”. „Consider că am intrat într-o nouă eră a relațiilor dintre Franța și România”, mai spune Ayrault, într-un interviu pentru Digi24. Franța a acordat mereu o atenție sporită intenției României de a adera la spațiul Schengen, însă după cum știți apartenența la acest spațiu presupune atât drepturi, cât și obligații (…) Franța a propus ca măsură imediată permiterea deschiderii frontierelor aeriene”, declară premierul francez, precizând că „imediat” înseamnă „câteva luni”. În chestiunea romilor, Jean-Marc Ayrault îl laudă pe Ponta pentru angajamentul pe care și l-a luat în acest dosar și spune că problema „nu este doar a României, ci a Europei”.

14.09.2013 Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, într-un interviu pentru presa bulgară: „Bulgaria și România îndeplinesc criteriile pentru aderarea la Schengen și cred că va fi corect să li se acorde o șansă cât mai curând”.

19.09.2013 Ministrul francez de Interne, Manuel Valls: „În prezent nu există o decizie în privința intrării României și Bulgariei la spațiul Schengen și, ca ministru de Interne, care participă la Consiliul miniștrilor de Interne din UE, sunt, evident, mai mult decât rezervat în legătură cu deschiderea, astăzi, a acestor frontiere, atât timp cât România și Bulgaria nu îndeplinesc anumite eforturi (…) Nu este astăzi pe ordinea de zi și vă spun acest lucru foarte clar. Nu la 1 ianuarie, atât timp cât nu vor fi luate măsuri pentru garantarea securității celorlalte țări și celorlalți cetățeni”.

Philippe Desmazes/AFP/Mediafax

19.09.2013 Marine Le Pen, președinta naționaliștilor din Frontul Național (FN), cere Guvernului francez să se opună eliminării restricțiilor de călătorie pentru cetățenii români și bulgari, inclusiv aderării României și Bulgariei la Schengen.

19.09.2013 Ministerul Afacerilor Externe reacționează, la solicitarea gândul, față de comentariile lui Manuel Valls. Diplomația română declară că țara noastră contează „întru totul” pe sprijinul Franței pentru aderarea la Schengen: „Dincolo de dezbaterile politice interne din Franța, care au logica și justificarea lor națională, contăm întru totul pe sprijinul autorităților franceze pentru aderarea României la Spațiul Schengen și suntem încrezători că declarațiile de susținere ale premierului Ayrault, ancorate în Parteneriatul Strategic dintre cele două țări, reprezintă fundamentul sprijinului Franței pentru îndeplinirea obiectivului aderării României la Spațiul Schengen”, declară MAE pentru gândul.

26.09.2013 Hollande și-a asumat poziția ministrului Valls cu privire la romi, iar o consecință directă a acestei direcții ferme este că României îi va fi refuzată intrarea în spațiul Schengen la 1 ianuarie din cauza neîndeplinirii condițiilor, potrivit unei surse de la Élysée citate de Europe1.fr. După această sursă anonimă, purtătoarea de cuvânt a Guvernului Ayrault, Najat Vallaud-Belkacem, spune că Franța zice „nu” aderării României și Bulgariei la Schengen și nu este singura țară cu această poziție. „Astăzi, considerăm că România și Bulgaria nu îndeplinesc condițiile pentru a intra în Spațiul Schengen”.

27.09.2013 Într-o nouă reacție pentru gândul, MAE schimbă tonul cu care comentează dezbaterea din Franța și îi amintește lui Ayrault să nu uite ce a promis la București. „Partea română își exprimă așteptarea ca Franța, partener tradițional și strategic al României, să acționeze atât în spiritul relației bilaterale substanțiale, cât și în contextul recunoașterii finalizării procesului de evaluare și a îndeplinirii criteriilor privind aderarea, aspect consacrat la nivelul Consiliului UE și al Parlamentului European (…). Ne exprimăm, astfel, speranța că parametrii soluției convenite privind aderarea dublu-etapizată, reconfirmate cu Premierul Ayrault (în iulie, la București, n.red.), rămân, în continuare, valabili”.

27.09.2013 Ambasadorul României în Franța, Bogdan Mazuru, spune, într-un interviu pentru RFI România, că declarațiile venite din Franța pe tema Schengen se înscriu într-un „context electoral”. Mazuru se arată încrezător că decizia care va fi luată în dosarul Schengen la Consiliul JAI să fie una „în parametrii discuției dintre premierii Ayrault și Ponta și pe linia exprimată în aceste discuții de șeful guvernului francez. Nu văd nimic spectaculos care să fi avut loc din iulie și până acum care să facă necesară o schimbare destul de substanțială în această chestiune”.

29.09.2013 Președintele Traian Băsescu avertizează, într-un interviu transmis pe gândul.info, că „totul are o limită” în actuala dezbatere din Franța, în care se corelează problema romilor cu dosarul Schengen: „”Nu ne mai poate reproșa nimeni că justiția ascunde infractori, nu ne poate reproșa nimeni că nu ne-am dotat frontierele. Sigur, dacă este un semn de întrebare este cât de corecți sunt oamenii de la frontiere și asta e mai greu de evaluat, dar nu au decât să facă sondaje. Pot să trimită cetățeni acoperiți cu droguri să vadă dacă se înțeleg cu polișistul nostru de frontieră, cu vameșul. Își pot trimite oameni care să facă în frontieră lucruri ilegale pentru a testa durabilitatea sistemului de protecție a frontierelor UE. Dar nu pot să spună: nu vrem pentru că sunt romi la Paris”.

1.10.2013 Fostul ministru francez pentru Formare Profesională Nadine Morano (UMP), apropiată a lui Nicolas Sarkozy, postează pe site-ul personal o petiție împotriva deschiderii spațiului Schengen pentru români și bulgari, motivul invocat fiind dosarul romilor.

1.10.2013 Într-un răspuns pentru un deputat UMP, premierul Jean-Marc Ayrault spune că „România, la fel ca Bulgaria, are în continuare eforturi de făcut în materie de poliție, justiție și de control al frontierelor”. „Schengen are reguli clare: statele care vor deveni membre trebuie să dea asigurări celorlalte state din Schengen că frontierele lor vor fi bine controlate, că vor controla imigrația clandestină, că vor lupta ferm împotriva criminalității, a traficului de ființe umane. Cum aceste condiții nu sunt în totalitate întrunite – și am discutat în două rânduri cu omologul meu Victor Ponta despre acest lucru – nu va fi posibil un răspuns (privind aderarea la Schengen, n.red.) la 1 ianuarie 2014”.

2.10.2013 Decizia politică în legătură cu intrarea în Spațiul Schengen a României și a Bulgariei nu va fi luată nici la Consiliul JAI de la sfârșitul acestui an, sugerează premierul Victor Ponta la începutul ședinței de Guvern: „Probabil că raportul MCV, pentru că nu e rău, pentru că-i bun, se va amâna. N-o să fie în decembrie”, spune premierul, cerându-le miniștrilor de Externe și de Interne să insiste în toate reuniunile la nivel european asupra faptului că „ne-am făcut toate lecțiile”. „Cu romii, avem o obligație cu integrarea romilor care n-are legătură cu Schengen. Sunt hotărât în perioada următoare să luăm niște măsuri drastice. Nu pentru romi, pentru toți românii care comit infracțiuni. Pedepsirea celor care ne fac de râs și îi fac de râs pe toți românii care lucrează în străinătate vreau să o facem”, mai spune primul-ministru.

2.10.2013 Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, anunță că va cere o reconfirmare oficială Franței în legătură cu parteneriatul strategic semnat la Paris în februarie. „Un astfel de parteneriat strategic, care a inclus și sprijinul Franței ca România se intre în Schengen, se susține pe reciprocitate. Dacă nu există reciprocitate, e bine să primim pe canale oficiale și nu prin presă această concluzie”.

3.10.2013 Victor Ponta reacționează la articolele de presă pe marginea răspunsului transmis de Ayrault, în 1 octombrie, și declară că s-a înțeles greșit, premierul francez spunând, de fapt, că România nu poate adera la Schengen cu granițele terestre de anul viitor, ceea ce nu e deloc nou: „Hai să lămurim și chestiunea aceasta. Toată lumea speculează. Haideți să vă spun eu, pentru că am văzut și ce a spus premierul francez (…). Primul-ministru francez, ieri, alaltăieri, a zis: i-am spus de două ori primului-ministru român – și e adevărat, aveți dumneavoastră declarațiile publice și de la Paris, și de la București – că nu se intră cu frontierele terestre de la 1 ianuarie. Acum că dumneavoastră ați înțeles altfel, că toți deștepții au înțeles că nu știu ce fac socialiștii, de parcă conservatorii domnului Sarkozy ne-ar fi fost niște prieteni extraordinari. Asta e, Franța are această bătălie internă și are tendințe și cu Le Pen și cu cei de alte extreme împotriva străinilor, împotriva romilor”. De menționat, însă, că acest lucru nu reiese din transcriptul declarației lui Ayrault postat pe site-ul guvernului francez.

3.10.2013 Întrebat la RFI de ce acum două luni, la București, premierul Ayrault declarase că România e gata să intre în Schengen cu frontierele aeriene, iar acum Franța se opune deschiderii spațiului Schengen, ministrul francez al afacerilor europene, Thierry Repentin, spune că raportul MCV va fi negativ. „Speram că (raportul MCV) va fi un raport pozitiv, dar se pare că nu va fi un raport pozitiv. Nu Franța va fi împotriva aderării, pentru că aderarea la spațiul Schengen trebuie aprobată în unanimitate de cele 28 de țări. Azi credem că cele două țări mai trebuie să facă eforturi”.

De ce vrem în Schengen?

România a investit aproximativ 1 miliard de euro (în mare parte, bani europeni) pentru a îndeplini criteriile tehnice de aderare la Schengen. Cu toate acestea, a fost amânată în repetate rânduri, pentru că, în ciuda declarațiilor care vin din diferite părți ale acestui spațiu, decizia este una politică, și nu una bazată pe criteriile tehnice. Tocmai din cauza acestei serii de amânări, guvernul Ponta și-a schimbat în ultimele luni abordara și spune că Schengenul nu mai este prioritar pentru țara noastră. Mai mult, a spus Victor Ponta în septembrie, acest dosar a devenit o „problemă psihologică a României”.

Totuși, de ce vrem, de atâția ani, să aderăm la Schengen? Un prim avantaj pentru români este că nu ar mai fi opriți și controlați la granițele cu statele membre. Avantajul este cu atât mai mare pentru transporturile comerciale, care, de asemenea, nu ar mai fi controlate la vamă și ar câștiga, în consecință, timp și bani.

Schengen-ul nu presupune doar libertatea de mișcare și de circulație a cetățenilor, ci și întărirea securității în statele membre. Poliția și vămile ar fi interconectate electronic cu toate instituțiile similare din statele membre Schengen, ceea ce ar face mult mai simplă urmărirea infractorilor și prevenirea criminalității transfrontaliere.

CITEȘTE MAI MULTE DESPRE DOSARUL SCHENGEN

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis