De ce se tem atât de mulți americani de musulmani?

Se acordă mare atenție opoziției față de ordonanța președintelui Donald Trump prin care se interzic călătoriile în SUA ale cetățenilor din unele „state musulmane”, reacțiile fiind proteste sau blocaje judiciare. Însă sondajele de opinie au mesaje mult mai diverse, indicând majorități la limită care se opun măsurilor, dar și majorități tot la limită care continuă să le susțină.

„Ceea ce mă surprinde la aceste sondaje nu este că mulți americani sunt de acord cu interdicțiile, ci că mulți nu sunt de acord. (…) Ținând cont de ceea ce spun toți politicienii despre terorism, ordonanța președintelui Donald Trump este perfect logică”, scrie editorialistul Jon Schwarz, într-un articol publicat în revista The Intercept intitulat „De ce se tem atât de mulți americani de musulmani? Decenii de negare a rolului Americii pe plan mondial”.

„Să ne gândim în felul următor: În anul 1991, în timpul Primului Război din Golf, Statele Unite au lansat două bombe teleghidate cu laser asupra unui adăpost antiaerian din Bagdad. Peste 400 de civili irakieni au murit incinerați. (…) Imaginați-vă că, imediat după bombardament, Saddam Hussein a rostit un discurs televizat în care întreba direct: ‘De ce ne urăsc?’, fără a face vreo referire la faptul că Irakul ocupase Kuwaitul. (…) Iar cei mai mulți irakieni nici măcar nu știau că țara lor invadase Kuwaitul, nici că existau sancțiuni ONU, și nu ascultaseră nici discursurile lui George H.W. Bush în care se explica de ce coaliția condusă de SUA ataca Irakul ca ripostă”, explică editorialistul The Intercept.

ACTUALITATE Ce să pui în butoiul cu varză murată, după ce îl deschizi, pentru evitarea apariției mucegaiului

08:18

ACTUALITATE Coincidență stranie pe Autostrada A2 cu 7 victime. Două ACCIDENTE rutiere, în același loc, la o oră distanță. Doi minori, printre răniți

08:17

Într-un interviu acordat în martie 2016, Donald Trump încerca să explice ce se află în spatele terorismului îndreptat împotriva SUA. „Cred că ne urăsc. Există o ură enormă, trebuie să ajungem la rădăcinile ei”. Întrebat de jurnalistul Anderson Cooper dacă se referă „la islam”, Trump a precizat: „Acest lucru va trebui să îl aflați dv. Veți primi un nou Pulitzer”.

În discursul rostit la sediul CIA imediat după instalarea în funcția de președinte al SUA, Donald Trump a făcut următorul comentariu: „Terorismul islamic radical. Este un lucru pe care nimeni nu îl poate nici măcar înțelege”.

Comisia care a analizat circumstanțele atentatelor din 11 septembrie 2001 menționa în raportul final: „Opțiunile politice ale SUA au consecințe. Corect ori greșit, este clar că politicile americane față de conflictul israelo-palestinian, precum și intervențiile americane în Irak reprezintă principalele elemente comentate în lumea arabă și musulmană”. Ulterior, un oficial din cadrul Administrației George W. Bush explica mai clar în publicația Esquire: Fără sancțiunile după Războiul din Golf care au ucis sute de mii de irakieni și fără staționarea trupelor americane în Arabia Saudită, (liderul Al-Qaida de atunci -n.red.) „Osama ben Laden probabil ar redecora în continuare moschei și și-ar plictisi prietenii cu povestiri despre viața de mujahedin în Trecătoarea Khyber”.

CIA avea aceeași perspectivă. Michael Scheuer, șeful departamentului CIA care îl urmărea pe Osama ben Laden, scria în 2004: „Trupele și politicile americane completează radicalizarea lumii musulmane, un lucru pe care Osama ben Laden încerca fără prea mult succes să îl obțină de la începutul anilor 1990. Drept rezultat, cred că este corect să concluzionez că Statele Unite ale Americii rămân singurul aliat indispensabil al lui ben Laden”.

La rândul său, Secția de cercetare a Pentagonului concluziona în 2004 că „Musulmanii nu urăsc libertatea americanilor, ci mai degrabă politicile SUA”. „Cei mai mulți musulmani exprimă obiecții față de ceea ce ei percep drept susținerea tendențioasă acordată Israelului în încălcarea drepturilor palestinienilor și sprijinul de lungă durată și din ce în ce mai mare pentru ceea ce musulmanii consideră regimuri dictatoriale, în principal în Egipt, Arabia Saudită, Iordania, Pakistan și în țări din zona Golfului Persic”, sublinia raportul din 2004.

„Atunci când Barack Obama a devenit președinte al SUA, a avut două opțiuni. Prima, să spună adevărul: că Statele Unite au acționat cu o brutalitate extraordinară în Orientul Mijlociu, că aceasta era motivația principală a terorismului islamist și că, dacă s-ar continua această linie politică, cetățenii americani vor continua să fie uciși în atentate. (…) În al doilea rând, Obama ar fi putut continua coordonarea politicilor din Orientul Mijlociu (…) într-un mod mai rațional decât Administrația George W. Bush. În mod evident, a ales a doua variantă, care a necesitat diverse forme de corectitudine politică”. (…) În acest context, Obama a admis că „islamul nu are nimic de-a face cu terorismul”, explică The Intercept, încercând să argumenteze că există totuși asocieri între unele idei religioase și forme de naționalism.