De frica rușilor, deputații moldoveni ridică zid informațional în țara lor

Dacă, în urmă cu o lună, gândul vă prezenta, într-o serie de materiale, cum fac față ucrainenii propagandei rusești, în contextul războiului din estul țării, astăzi vă arătăm varianta moldovenească de luptă în războiul informațiilor. În această săptămână, cu o grabă denunțată de ONG-uri și presă, mai mulți deputați PLDM și PDM – partidele la putere, considerate pro-europene – au inițiat un proiect legislativ pentru a amenda Codul Audiovizualului și Legea cu  privire la libertatea de exprimare. O zi mai târziu, adică de 1 aprilie, demersul primea deja avizul Comisiei mass-media din Parlamentul de la Chișinău. Totul, fără a fi existat vreo dezbatere publică, la care să participe reprezentanții presei, relatează presa din Moldova.

Confruntați cu revolta presei și a ONG-iștilor de dincolo de Prut, inițiatorii dau asigurări că totul este negociabil, după cum a declarat pentru Radio Europa Liberă unul dintre autori, deputatul PDM Sergiu Sîrbu. Jurnaliștii, însă, se arată sceptici și își declară îngrijorarea, atitudini care se regăsesc înclusiv în rândul observatorilor din România: „Reinstaurarea cenzurei sub paravanul luptei cu propaganda. Dispare presa liberă?”, titrează Timpul.md; „Cum vor deputații să închidă gura presei”, este un titlu din Ziarul de Gardă.

Pe scurt, principalele amendamente controversate sunt următoarele:

– interdicția de a difuza informații neoficiale sau citând surse anonime

– interdicția de a transmite informații cu privire la instituții publice fără a solicita comentariul respectivei instituții

– obligativitatea prezentării de probe în emisiuni televizate, în cazul în care le sunt aduse acuzații altor persoane

– se stabilește o cotă de ore în care se difuzează produs autohton și în limba română, care trebuie transmis și în prime time

– puteri sporite pentru Consiliul Coordonator al Audiovizualului și amenzi mai mari

– interzicerea emisiunilor de știri și analize politice din țările care nu sunt în UE sau nu au ratificat Convenția europeană pentru televiziunea transfrontalieră – Rusia este una dintre aceste țări.

Inițiatorii, care fac parte din PLDM și PDM, dar care se pare că au și susținerea comuniștilor, argumentează că au împrumutat anumite măsuri și din Codul Audiovizualului din România, inclusiv prevederea care se referă la prezentarea probelor în emisiunile în care se lansează acuze împotriva cuiva. Acestea sunt articolele luate din Codul românesc: „2) Moderatorii programelor au obligația să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmațiile acuzatoare sau să indice, cel puțin, probele care le susțin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzațiile. (3) Moderatorii, prezentatorii și realizatorii programelor au obligația să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență. ART. 67 În exercitarea dreptului lor de a-și exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii și moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte și nu trebuie să profite de apariția lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigențelor de asigurare a imparțialității”.

Avădani, CJI: „E un demers periculos”

O distincție foarte importantă este că, în România, aceste prevederi apar în Codul Audiovizualului, nu în Legea Audiovizualului, explică pentru gândul Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent. Cu alte cuvinte, în România există și Lege, și Cod pentru mediul audiovizual, în vreme ce Codul din R. Moldova este lege.

„Mi se pare îngrijorătoare intenția parlamentarior molodoveni de a regelemnta prin lege aspecte care țin de practica profesională a jurnaliștilor: acordarea dreptului la replică, citarea surselor, verificarea informațiior, documentarea acuzelor. La noi, aceste aspecte sunt reglementate prin Codul Audiovizualului,un document „negociat” de autoritatea de reglementare (în speță CNA), radiodifuzori și societatea civilă”, spune Avădani, care consideră că dorința aceasta de a reglementa practici profesionale, mai ales fără consultarea profesiilor vizate, poate avea la bază anumite abuzuri majore din presa din Republica Moldova.

În plus, multe dintre aspectele propuse spre legiferare de deputați – obligația moderatorului de a cere dovezi, de a cere invitaților să utilizeze un limbaj civilizat – ar trebui să țină de practica jurnalistică de zi cu zi. „Din pachetul de amendamente propuse, mie mi se par extrem de periculoase cele care ar putea conduce la o izolare informațională a Republicii Moldova. În încrcerea de a limita sau interzice ‘propaganda rusească’, Parlamentul de la Chișinău propune interdicții care sunt greu de imaginat într-o țară democratică: programe informative produse numai în anume țări, interdicția de prelua integral programele unor televiziuni din afara Moldovei. E un demers periculos, cred”, comentează Ioana Avădani.

Cristea, PE: „CCA are pârghiile sa interzică difuzarea propagandei rusești”

De cealaltă parte a discuției, eurodeputatul Andi Cristea (PSD/S&D), președinte al delegației R. Moldova-UE, se referă la partea plină a paharului, respectiv efectul pe care inițiativa legislativă ar putea să îl aibă în războiul informațional cu Rusia: „Prin modficările propuse la Codul Audiovizualului, instituțiile cu competențe în reglementarea acestuia, respectiv Consiliul Coordonator al Audiovizualului, are pârghiile sa interzică difuzarea propagandei rusești, fiind acceptată doar retransmia emisiunilor informative care sunt produse în statele membre ale UE, precum și în țările care au ratificat Convenția Europeană referitoare la televiziunea transfrontalieră”, spune Cristea, vorbind pentru gândul.

Totuși, admite el, există și alte modificări, care se pot dovedi problematice: „Modificările conțin și prevederi care interzic difuzarea unor informații neoficiale sau pe surse, fapt ce poate impieta asupra independenței presei”.

Presa din Moldova acuză o eventuală „limitare quasi-totală a dezbaterii unor subiecte de interes public la posturile TV”

De același lucru se plânge și presa de la Chișinău: „Cel mai dramatic efect al eventualei adoptări a acestui proiect îl va constitui limitarea quasi-totală a dezbaterii unor subiecte de interes public la posturile TV. Acest proiect, dacă va ajunge să fie votat, ar arunca la coș zece ani de eforturi ale societății pentru libertatea mass-media, parte a libertății de exprimare. O asemenea lege ar elimina Republica Moldova din rândul democrațiilor care nu acceptă ideea că cel care face o afirmație este impus să probeze adevărul absolut al faptelor relatate, dovadă imposibilă în multe situații, în special când este vorba de investigații jurnalistice în cazuri complexe”, scrie Timpul.md, la finalul unei analize pe acest subiect.

VIDEO: Fragment dintr-un interviu publicat în 6 martie 2015, despre războiul informațional Rusia-Ucraina. Intervievat: Yevhen Fedchenko, director al Facultății de Jurnalism din cadrul Academiei Mohyla, din Kiev, și director al platformei de demontare a propagandei rusești StopFake.org.