De la Temelin la Cernavodă, energia nucleară este pe moarte în Europa în urma incidentului Fukushima
Construcția unei centrale nucleare la Temelin, în apropiere de granița Cehiei cu Germania, este pusă sub semnul întrebării de prudența guvernelor față de pericolele presupuse de energia atomică după dezastrul din 2011 de la Fukushima, dar și de scăderea prețurilor la energie în Europa.
Asemenea proiectelor similare din România și Elveția, contrucția a două reactoare la Temelin, pregătită de companii din Rusia și Statele Unite, ar putea pierde sursele de finanțare, pe fondul reducerii cererii pentru electricitate în Europa și scăderii sprijinului politic pentru industria energiei nucleare, potrivit analiștilor și investitorilor intervievați de Bloomberg.
„Viitorul energiei nucleare în Europa este într-adevăr foarte întunecat. Astfel de investiții necesită prea mult capital, prea mult timp și sunt pur și simplu prea riscante”, comentează de la Paris Mycle Schneider, consultant independent pe probleme de energie nucleară.
Abandonarea proiectului de la Temelin, dezvoltat de compania CEZ, ar reprezenta o nouă lovitură grea pentru industria nucleară din Europa, după ce Germania a anunțat închiderea tuturor reactoarelor în termen de 10 ani, iar Italia și Elveția au renunțat la planuri de extindere a capacității de generare din surse atomice, ca reacție la catastrofa din 2011 de la centrala Fukushima II din Japonia.
Constructorii proiectului CEZ sunt grupul rus Rosatom și compania americană Westinghouse Electric.
Proiecte aflate în derulare în Franța și Finlanda sunt afectate de întârzieri și depășirea cheltuielilor prevăzute. Cehia și Marea Britanie sunt considerate statele UE cu cele mai ferme angajamente față de construcția unor noi unități de generare a energiei nucleare, însă proiectele din ambele țări sunt puse acum sub semnul întrebării.
„În acest moment proiectul de la Temelin nu are nicio logică de piață. Construirea reactoarelor ar fi incredibil de riscantă pentru CEZ și pentru Republica Cehă în general”, a declarat Michal Snobr, acționar la CEZ și consultat pe probleme de energie la J&T Bank, Praga.
În Marea Britanie, grupul Centrica s-a retras la începutul lunii februarie dintr-un proiect care viza construcția mai multor reactoare nucleare. Gigantul francez Electricite de France a amenințat imediat cu retragerea dacă guvernul britanic nu va oferi garanții că proiectul va fi profitabil.
Situația proiectului britanic este o veste proastă pentru CEZ, care miza pe același model de sprijin guvernamental pentru realizarea lucrărilor la Temelin.
Compania cehă de stat a cerut guvernului să ofere garanții că prețurile la electricitate vor fi menținute la un nivel suficient pentru a asigura randamentul investiției, a declarat directorul financiar al CEZ, Martin Novak, într-un interviu acordat Bloomberg la începutul lunii februarie.
„Negocierile abia au început. Pentru un astfel de sprijin este nevoie de un larg consens la nivelul întregului spectru politic, care să dureze foarte mult timp”, notează acesta.
În Germania, prețurile en-gros la energie au scăzut cu peste 50% din 2008, pe fondul condițiilor economice dificile din Europa și creșterii capacității instalate în turbine eoliene și panouri solare, în timp ce scăderea la un minim record a prețurilor permiselor UE pentru emisii poluante a eliminat avantajul energiei nucleare față de cea obținută din surse convenționale.
În același timp, proiectele aflate în dezvoltare și centralele existente sunt verificate mai strict, cu condiții tehnice mult mai stringente, iar consensul politic a devenit predominant nefavorabil energiei nucleare, în urma incidentului grav de la Fukushima.
Investițiile în energie nucleară au probleme și în alte părți ale Europei de Est, precum România, Bulgaria și Lituania, notează Bloomberg. Bucureștiul încearcă să găsească investitori pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă după ce RWE (Germania), GDF Suez (Franța), Iberdrola (Spania) și CEZ s-au retras în 2011 din proiectul de 4 miliarde euro. Proiectul bulgăresc de la Belene, estimat la 6,3 miliarde euro, duce de asemenea lipsă de surse de finanțare, iar guvernul Lituaniei a început o reevaluare a proiectului pentru un reactor de 1.350 MW la Visaginas, respins de electorat într-un referendum în octombrie.