Decizia care ar putea schimba istoria BREXIT. Guvernul de la Londra NU poate activa articolul privind ieșirea din UE, fără aprobarea Parlamentului

Doar Parlamentul are autoritatea să declanșeze Brexitul, notificând Bruxellesul despre intențiile Regatului de a părăsi UE, a decis Curtea Supremă britanică. Hotărârea anunțată de judecătorul Thomas of Cwmgiedd ar putea, astfel, să încetinească ritmul în care Marea Britanie ar putea părăsi UE și reprezintă o piedică în calea premierului Theresa May, care a insistat în repetate rânduri că doar Executivul ar trebui să decidă când va fi activat Articolul 50, informează The Guardian. 

 

Judecătorul de la Curtea Supremă britanică a declarat că „regula fundamentală a Constituției Regatului Unit este aceea că Parlamentul e suveran”. Decizia, cu o încărcătură politică imensă, va fi, cel mai probabil, atacată cu apel. În fapt, un purtător de cuvânt al Guvernului a anunțat deja că Executivul va ataca această hotărâre. 

 

 

 

„Curtea nu acceptă argumentația adusă de Guvern. Nu există niciun element în Actul Unic European din 1972 pentru a susține aceste afirmații. Conform raționamentului Curții, argumentația contravine atât limbajului folosit de Parlament în documentul din 1972, cât și principiilor fundamentale ale suveranității parlamentare”, a transmis judecătorul Thomas of Cwmgiedd. 

 

La rândul lui, liderul Ukip, Nigel Farage a transmis că în acest moment se teme ca Regatul Unit să nu se îndrepte spre „o jumătate de Brexit”: „Ne îndreptăm spre o jumătate de Brexit… Sunt din ce în ce mai îngrijorat. Văd parlamentari din toate partidele care spun că, de fapt, ar trebui să rămânem parte a pieței unice, că ar trebui să continuăm contribuțiile nostre financiare regulate. Cred că, prin această decizie, putem fi la începutul unui proces prin care, în mod deliberat, clasa politică încearcă să trădeze 17,4 milioane de votanți”. Acesta a adăugat și că, dacă Marea Britanie nu iese din UE până în primăvara anului 2019, va reveni la o campanie serioasă în acest sens. 

 

Și ceilalți susținători ai taberei Leave s-au declarat nemulțumiți de hotărârea Curții Supreme, arătând că dacă Parlamentul va primi șansa de a vota pentru Articolul 50, politicienii se vor folosi de ocazie pentru a întoarce rezultatul referendumului. Chiar dacă majoritatea parlamentarilor s-a declarat pentru rămânerea în UE, foarte puțini au fost aceia care au spus articulat că Legislativul ar trebui să blocheze părăsirea blocului comunitar. Săptămâna trecută, liderul laburist Angela Smith a explicat care va fi poziția partidului său în privința Brexitului: „Vom analiza, vom examina, dar nu vom bloca. Însă nici nu vom fi forțați să renunțăm la responsabilitățile noastre. Trebuie să fim adulți în această privință”. 

 

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va discuta telefonic cu premierul Theresa May, la solicitarea acesteia din urmă, a declarat la Bruxelles purtătorul său de cuvânt. Acesta a refuzat să comenteze decizia Curții Supreme din Regat: „Nu vom comenta niciun aspect care ține de ordinea legală și constituțională a statelor membre”, a transmis acesta. 

 

Între timp, premierul scoțian Nicola Sturgeon, a sugerat că guvernul pe care îl conduce ar putea încerca să se realieze eforturilor legale întreprinse de Executivul britanic în disputa pe marginea articolului 50, mai ales că Guvernul Marii Britanii este „într-un haos total” din acest punct de vedere. 

 

Oricum ar fi, informațiile venite din Downing Street pentru The Guardian arată că, din punctul de vedere al Cabinetului britanic, acesta își menține poziția de a invoca Articolul 50 până la sfârșitul lunii martie. 

 

Disputa legală s-a concentrat în jurul Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, care stipulează că orice stat membru poate părăsi blocul comunitar, „în acord cu propriile sale cerințe constituționale”, o formulare destul de ambiguă care a lăsat ambelor părți loc pentru multe interpretări. 

 

Hotărârea ar putea submina autoritatea premierului în ceea ce privește conducerea negocierilor cu celelalte state membre în perspectiva unei retrageri a Regatului Unit. Curtea Supremă a luat această decizie în doar două săptămâni, în condițiile în care avocații Guvernului au susținut în permanență că premierul are autoritatea să lanseze notificarea oficială întrucât funcționează pe baza prerogativelor regale care îi conferă puterea executivă, întrucât astfel ar fi îndeplinită „voința poporului” care a votat în majoritate pentru ieșirea din UE la referendumul din iunie. 

De cealaltă parte, contestatarii și-au menținut poziția potrivit căreia este nevoie de aprobarea Parlamentului pentru o schimbare atât de radicală care ar urma să priveze milioane de cetățeni ai Marii Britanii de multe dintre drepturilor lor legale. Argumentul principal a fost acela că, dacă doar ministerele decid asupra Brexitului, ar fi subminată autoritatea parlamentară. 

 

Marea Britanie s-ar putea răzgândi în privința Brexitului și după declanșarea Articolului 50, spune autorul prevederii care face parte din Tratatul de la Lisabona, pentru BBC, citat de Reuters. Premierul Theresa May a spus deja că va activa mecanismul de ieșire din UE până la sfârșitul lunii martie, dând startul unei perioade de negocieri care va dura aproximativ doi ani. 

 

„Statele se pot răzgândi și în timpul derulării procesului. Dacă în acea perioadă o țară decide că, până la urmă nu vrea să părăsească blocul comunitar, toată lumea ar fi foarte furioasă din cauza pierderii de vreme. Ar putea încerca să obțină un prețț politic pe o astfel de decizie, însă, din punct de vedere legal, nimeni nu poate insista ca statul să plece”, a declarat John Kerr, fost ambasador al Marii Britanii la UE, cel care a redactat Articolul 50. 

 

Kerr a adăugat că Articolul 50 „nu este irevocabil”, astfel că, dacă acest lucru ar fi posibil, negocierile Regatului Unit în privința brexitului ar putea lua o cu totul altă turnură. Diplomatul a precizat că își dorește ca fie Parlamentul, fie opinia publică, prin intermediul alegerilor sau printr-un al doilea referendum, să reavizeze decizia de a părăsi UE, în viitorul apropiat, în maximum un an sau 18 luni.

 

Despre posibilitatea ca Scoția să voteze pentru independență, dat fiind faptul că își dorește să rămână în blocul comunitar, Kerr a spus că, probabil, ar primi foarte rapid dreptul să redevină membru.