Decizie istorică a Curții Constituționale a Republicii Moldova. Președintele țării va fi ales prin votul direct al cetățenilor

Instanța constituțională a ajuns la această concluzie după examinarea unei sesizări depuse de parlamentari din cadrul Partidului Liberal-Democrat (PLDM), care au contestat modificările aduse Constituției în anul 2000.

Instanța și-a motivat decizia inclusiv prin faptul că în anul 2000, atunci când Parlamentul a modificat Constituția, au fost operate schimbări în textul inițial avizat de Curtea Constituțională. Parlamentul a modificat atunci, fără avizul Curții Constituționale, chiar articolul 78 care stabilea modul în care este ales președintele Moldovei. Modificarea care nu a primit avizul magistraților stabilea „la 3/5 din deputații din Parlament numărul necesar de voturi pentru alegerea Președintelui, în timp ce proiectul de lege propunea majoritatea deputaților aleși”, se susține în decizia Curții.

Ca urmare judecătorii au considerat că intervențiile, făcute de parlamentarii moldoveni în 2000, după pronunțarea avizului de către Curtea Constituțională, nu pot fi admise „în textul proiectului legii de revizuire a Constituției, iar ignorarea sau depășirea acestuia pot servi drept temei pentru nulitatea modificărilor astfel operate”. 

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

De asemenea, Curtea constată că alegerea președintelui de către parlament a provocat crize politice astfel că legea fundamentală revine la forma anterioară anului 2000. „Curtea a reținut faptul că reforma constituțională din 2000 a generat în realitate un sistem de guvernare imperfect, existând un potențial de conflict între autoritățile statului, aceasta fiind o consecință directă a ignorării de către Parlament a avizului Curții Constituționale”, se spune în decizia judecătorilor.

În virtutea deciziei luate vineri de instanța constituțională, Articolul 78 al legii fundamentale din Republica Moldova va avea următoarea formă:

„Alegerea Președintelui

(1) Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. 
(2) Pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova pot candida cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 40 de ani, au locuit sau locuiesc pe teritoriul țării de nu mai puțin de 10 ani și cunosc limba de stat. Modul de propunere a candidaților este stabilit prin lege organică. 
(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri. 
(4) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur.
(5) Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, cu condiția că numărul acestora să fie mai mare decât numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.
(6) Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică”.

Totodată Curtea Constituțională a stabilit că după expirarea mandatului actualului președinte, Nicolae Timofti, șeful statului ar urma să fie ales prin vot direct. Mandatul lui Timofti expiră, în cursul acestei luni, la 23 martie, când se încheie cei patru ani de când acesta a depus jurământul în fața Parlamentului de la Chișinău.

Hotărârea Curții este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.