Decizie istorică: UE devine și o ALIANȚĂ MILITARĂ. 23 de state, între care și România, au semnat acordul pentru o nouă structură de apărare. FT: O victorie a Germaniei
Acordul privind înființarea acestei structuri permanente de apărare și securitate la nivel comunitar a fost convenit în luna iunie a acestui an.
„PESCO reprezintă unul dintre instrumentele care oferă posibilitatea dezvoltării unor formule de cooperare intensificată, în formate flexibile de participare a statelor membre UE, având ca obiectiv îndeplinirea unor obiective mai ambițioase în domeniul apărării. Astfel, se oferă oportunitatea ca statele membre UE care îndeplinesc criterii avansate în domeniul capabilităților militare și doresc asumarea unor angajamente suplimentare să realizeze între ele o cooperare structurată”, se arată într-un comunicat al MAE.
O decizie finală privind „Uniunea apărării” este așteptată pentru Consiliul European din luna decembrie. Dintre statele membre, Irlanda, Portugalia și Malta nu au luat încă o decizie privind participarea la PESCO, aceasta fiind una voluntară. De asemenea, este de așteptat ca Danemarca și Marea Britanie să nu participe.
„PESCO este o inițiativă de cooperare structurată permanentă care este permisă de Tratatul de la Lisabona (…), dar care are ca obiective să determine statele UE să își consolideze capacitățile proprii de apărare, să coopereze mai bine între ele pentru a atinge anumite obiective care însă trebuie să fie complementare cu cele ale NATO”, a declarat, pe 3 noiembrie, consilierul prezidențial Bogdan Aurescu, într-un interviu acordat MEDIAFAX.
Bogdan Aurescu a afirmat că România este interesată de 10 dintre proiectele PESCO.
„În cadrul acestei cooperări structurate permanente au fost indentificate în jur de 20 de angajamente pe care statele care doresc să participe (…) și le asumă și care sunt în diverse domenii, se referă la creșterea cheltuielilor pentru apărare, o cooperare mai bună în ceea ce privește grupurile de luptă ale UE, sprijinirea misiunilor civile și militare, mai ales ale UE în cadrul Politicii de securitate și apărare comună și un numpr de proiecte care au venit din parte statelor interesate. S-au strâns un număr de 44 de proiecte și România a propus un număr de proiecte. Noi suntem interesați de 10 dintre acestea. Există o decizie a CSAT de a participa încă de la început în această formă de cooperare structurată permanentă și, evident, că unul dintre parametrii pe care noi i-am propus și i-am susținut clar au fost deschiderea pentru toate statele care doresc să participe, să nu mai asităm la nuclee de integrare care sunt rezervate doar unora și cei care doresc să vină să fie opriți la uși – așa cum se întâmplă din păcate cu aderarea Românei la Schengen, și în același timp să existe o complementaritate reală cu ceea ce se întâmplă în cadrul NATO, să nu existe duplicări cu ceea ce se întâmplă în cadrul NATO”, a spus Aurescu.
Bogdan Aurescu a afirmat că nu vom putea vedea o armată europeană care să ia locul NATO, ci „ mai degrabă o dezvoltare a dimensiunii europene a apărării în acele locuri în care NATO nu este neapărat cel mai indicat să se ocupe sau nu are atât de multă expertiză”.
FT: O victorie a Germaniei
Acordul pe tema Cooperării Structurate Permanente (PESCO ar putea include proiecte de genul fabricării în comun a unor noi tipuri de tancuri sau lansării unor operațiuni militare multinaționale.
„Amploarea proiectului constituie o victorie pentru Germania, care a pledat pentru o implicare de cel mai înalt nivel în ceea ce este considerată drept o inițiativă crucială. Apar însă semne de întrebare privind modul în care se va putea derula proiectul și cât de eficient va fi”, comentează editorialistul Michael Peel, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul „Statele UE susțin un nou acord în domeniul apărării comune / Toate țările UE, cu excepția a cinci, se alătură planului de relansare a eforturilor în sensul creării unor capabilități militare comune”.
„Berlinul și Parisul au coordonat eforturile pentru lansarea Cooperării Structurate Permanente (PESCO), inițiativă susținută și de Italia, Spania, precum și de țările est-europene, membre noi ale UE. Cele cinci țări care au preferat să rămână în afara inițiativei sunt Marea Britanie, Portugalia, Irlanda, Malta și Danemarca, aceasta din urmă având o clauză prin care nu participă la politicile UE în domeniul apărării”, explică FT.
Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a catalogat PESCO drept „un pas mic pentru Bruxelles, dar un pas uriaș pentru Europa”. Anterior, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a observat că PESCO este „o frumusețe adormită” în cadrul Tratatului Lisabona (semnat de țările UE în anul 2007), o recunoaștere tacită privind stadiul incipient al eforturilor paneuropene în domeniul apărării.
Cei mai mulți analiști sunt rezervați în evaluările privind eficiența PESCO. Tomas Valasek, directorul filialei europene a Institutului Carnegie, consideră că proiectul PESCO va conduce la reducerea costurilor de producție pentru echipamentele militare europene, stabilind și angajamente privind cuantumul bugetelor apărării. Însă PESCO riscă să fie eclipsat de inițiative separate organizate în cadrul NATO ori în mod individual de state membre UE.