În prima sesiune a summitului UE, liderii europeni au aprobat intensificarea cooperării în combaterea terorismului și crearea unui Fond european pentru apărare, au anunțat Donald Tusk, președintele Consiliului European, și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, citați de ziarul La Repubblica.
Consiliul European a luat act de proiectul cooperării structurate ambițioase în materie de apărare și a fost aprobată crearea unui Fond european pentru apărare, a confirmat președintele Franței, Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Figaro.
„Este un pas istoric. De ani întregi nu mai fuseseră făcute progrese în domeniul apărării Europei”, a subliniat Macron, avertizând că apărarea europeană nu va substitui eforturile naționale.
Donald Tusk a evidențiat importanța intensificării eforturilor de combatere a terorismului, inclusiv în mediile online: „Suntem absolut determinați să protejăm cetățenii”.
„Consiliul European condamnă vehement recentele atacuri teroriste și este unit și ferm în combaterea terorismului, a ostilității și extremismului în forme violente. Aceste acțiuni intensifică determinarea noastră de a coopera la nivel european pentru consolidarea securității interne: vom combate răspândirea radicalizării în mediile online, vom coordona activitățile pentru contracararea extremismului violent și ideologiile specifice, vom bloca finanțarea terorismului, vom facilita schimburile urgente de informații între autorități, inclusiv cu partenerii de încredere, vom îmbunătăți interoperabilitatea bazelor de date. Industriile de profil au propria responsabilitate în a ajuta la combaterea terorismului și infracționalității la nivel cibernetic”, se arată într-un comunicat oficial postat pe site-ul instituției.
„Consiliul European salută comunicarea de către Comisia Europeană a proiectului privind Fondul european pentru apărare (…) și așteaptă operaționalizarea sa rapidă. Consiliul European cere un acord rapid pe tema propunerii privind Programul Dezvoltării Industriale a Europei Apărării (…). Consiliul European le cere tuturor statelor membre să identifice proiecte adecvate (…)”, precizează instituția.
„În scopul consolidării securității și apărării Europei în contextul actualelor provocări geopolitice și pentru a îndeplini ambițiile stabilite în Strategia globală a UE, Consiliul European este de acord cu necesitatea lansării proiectului ambițios și integrant al Structurii de Cooperare Permanentă (PESCO). (…) Pentru a consolida structurile de reacție rapidă ale UE, Consiliul European este de acord că desfășurarea pe teren a Grupurilor de luptă trebuie să fie finanțată în comun, permament, prin Mecanismul Atena. Consiliul European îndeamnă Consiliul UE să accelereze eforturile pentru creșterea gradului de reacție în gestionarea crizelor civile”, subliniază instituția.
Jean-Claude Juncker: Statele membre UE trebuie să suplimenteze bugetele apărării
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a cerut la începutul lunii iunie statelor membre ale Uniunii Europene suplimentarea bugetelor alocate apărării, pentru dezvoltarea structurilor comunitare de securitate. „Drumul înainte începe prin a ne asigura că alocăm ceea ce trebuie pentru apărare”, a declarat Jean-Claude Juncker într-un discurs pe teme de securitate rostit vineri la Praga.
„Uniunea Europeană trebuie să investească mai mult, să investească într-un mod mai eficient” în apărare, a explicat Jean-Claude Juncker. Statele membre UE alocă, în medie, doar 1,3% din PIB apărării, mult mai puțin decât Statele Unite, Rusia și China, a notat Juncker.
La rândul său, Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, a exprimat susținere pentru această idee: „A venit vremea să trecem la îndeplinirea lucrurilor”.
Germania și Franța au anunțat intensificarea acțiunilor comune pentru consolidarea structurilor de securitate ale Uniunii Europene, în ceea ce pare a fi o reacție la politicile Administrației Donald Trump și la Brexit. În centrul eforturilor se află Structura de Cooperare Permanentă (PESCO), care, potrivit Comisiei Europene, permite unui grup specific de țări să facă progrese spre politici mai coerente în materie de securitate și apărare fără divizarea Uniunii Europene. Practic, este un mecanism care permite țărilor care doresc să lanseze proiecte comune de securitate, fără a obliga celelalte state UE să participe.
În februarie 2017, Alianța Nord-Atlantică anunța într-un comunicat oficial că România va consolida cooperarea militară cu Germania și Cehia, în virtutea unui acord semnat de miniștrii Apărării ai celor trei țări cu ocazia unei reuniuni NATO. „Miniștrii Apărării din Germania, România și Cehia au semnat acorduri în sensul aprofundării relațiilor militare. În acest cadru, Brigada a 4-a de Reacție rapidă a Cehiei și Brigada Mecanizată 81 a României vor colabora strâns cu Divizia a 10-a de Blindate și cu Divizia de Reacție Rapidă din Germania”, anunța Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul propriu. În cadrul Conceptului NATO „Națiuni Cadru”, armatele mai mici își pot integra capacități militare în structuri de organizare puse la dispoziție de națiuni mai mari. „Prin aceste acorduri, Cehia și România acceptă să contribuie cu câte o brigadă militară la o divizie multinațională comandată de Germania”, declara în februarie Camille Grand, asistent al secretarului general NATO pentru Investiții în Apărare. Conceptul „Națiuni Cadru” conferă o nouă dimensiune modului în care NATO abordează cooperarea multinațională, a subliniat Camille Grand.
Recent, statele Uniunii Europene au stabilit să aloce fonduri suplimentare pentru proiecte militare europene, în contextul ieșirii din Blocul comunitar a Marii Britanii, care se opune oricăror inițiative ce ar putea conduce la crearea unei armate a UE. Cu ocazia reuniunii ministeriale a Agenției Europene a Apărării, prezidată de Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, s-a decis constituirea unui Mecanism pentru Cooperare Financiară ca sursă pentru finanțarea structurilor de apărare ale Uniunii Europene.
La sfârșitul anului 2016, Uniunea Europeană a lansat cel mai mare proiect de cercetare pentru consolidarea apărării din ultimii zece ani, în contextul deciziei Marii Britanii de ieșire din spațiul comunitar și al riscurilor ca Administrația Donald Trump să nu mai respecte angajamentele de securitate. În scopul relansării cooperării în materie de apărare, Comisia Europeană a propus crearea unui fond de cinci miliarde de euro și anularea reglementărilor care opreau investițiile pentru apărare din bugetul comun al UE. Miniștrii de Externe ai statelor europene au pledat, în contextul victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru consolidarea sistemului UE de apărare, în timp ce Federica Mogherini, Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe, a catalogat Uniunea Europeană drept o „superputere”.