Demisia lui Benedict. De unde ar putea fi următorul Papă

Cardinalii vor avea de făcut o opțiune dificilă, într-o perioadă în care Biserica Catolică se confruntă cu o contestație internă și schimbări rapide în lume, iar de această dată alegerea unui Papă din rândul prelaților latino-americani, africani sau asiatici nu poate fi exclusă, relatează AFP.

Numele noului Papă nu a fost cunoscut niciodată înainte de conclav. Nimeni nu a prevăzut alegerea lui Karol Wojtyla în 1978, în schimb, în privința succesorului său, numeroși book-makeri au pariat pe Joseph Ratzinger, persoana cea mai cunoscută din Curie.

În orice caz, decizia Papei de a se retrage din cauza vârstei va avea „multă influență asupra alegerii noului Papă”, a apreciat expertul Marco Politi, notând că Biserica „are nevoie” de persoane mai tinere. Or, numeroși cardinali tineri și promițători provin din sudul lumii.

„Colegiul sacru”, care trebuie să găsească un succesor pentru Benedict al XVI-lea, va număra 118 cardinali electori (care au o vârstă mai mică de 80 de ani), cu puțin sub limita admisă de 120.

Cei mai mulți (67) au devenit cardinali în cei opt ani de pontificat ai lui Benedict al XVI-lea, iar 51 în timpul lui Ioan Paul al II-lea, când prelați considerați conservatori au fost recompensați în mare parte. Dar, așa cum s-a observat la ultimul conclav din toamna anului 2012, Benedict al XVI-lea la rândul său s-a preocupat să numească personalități „sigure” din punct de vedere doctrinar.

Din cei 118 electori care reprezintă aproape 1,2 miliarde de catolici, 62 vin din Europa, între care 28 sunt italieni, 19 sunt originari din America de Sud, 14 din America de Nord, 11 din Africa și alți 11 din Asia. Unul singur este originar din Oceania.

Numeroși candidați occidentali, apropiați actualului Papă, teologi și intelectuali, au ceva șanse, potrivit cunoscătorilor Sfântului Scaun, chiar dacă simplul fapt de a fi occidental, european sau chiar italian este un handicap în ochii unor cardinali veniți de la Bisericile din sud, aflate în plină ascensiune. Unul dintre reproșurile aduse acestui pontificat a fost anume caracterul său prea „eurocentrist”.

Cardinalul din Quebec, Marc Ouellet, prefectul Congregației pentru episcopi, și cardinalul Angelo Scola, arhiepiscop de Milano și teolog foarte apreciat de Papă, au fost adeseori citați în ultimul timp în „totopapa”, jocul pronosticurilor.

Dar, potrivit unor analiști, ambii sunt intelectuali cărora le lipsește charisma pastorală, în timp ce Biserica Catolică are nevoie de un pastor în stilul lui Ioan Paul al II-lea, după pontificatul auster al lui Benedict al XVI-lea de reordonare și revenire la sursele credinței.

Șansele ungarului Peter Erdö, și prietenului Papei, austriacul Christoph Schönborn, au fost declinate în ultimul timp. Un cardinal american este uneori menționat. Acesta este cardinalul de New York, Timothy Dolan, un „conservator modernist” apreciat de Papă, cunoscut pentru declarațiile sale tăioase și talentul mediatic. El va avea handicapul că este american.

Referitor la cardinalii italian, chiar dacă sunt suprareprezentați în Colegiul Sacru, ei pot suferi din cauza scandalului „Vatileaks”, o scurgere de documente din 2012 cauzată, potrivit unora, de luptele interne între italieni.

Printre africani, cardinalul ghanez Peter Turkson, care conduce Consiliul pontifical „Justiție și Pace”, și cardinalul nigerian John Onaiyekan, care predică pentru coexistența pașnică între creștini și musulmani, ar putea fi favoriți. Cardinalii africani sunt adeseori cei mai conservatori în plan doctrinar.

Ar fi logic ca America Latină, partea lumii unde se află majoritatea catolicilor, să fie recompensată. Brazilia în special, țara cu cei mai mulți catolici din lume, ar putea prezenta un candidat, precum cardinalii Claudio Hummes sau João Braz de Aviz, omul deschiderii, susținătorul unei versiuni moderate a teologiei eliberării, care conduce în prezent Congregația pentru religioși. Dar țările vorbitoare de limbă spaniolă, ca Mexic, Columbia sau Argentina – cu cardinalul Jorge Mario Bergoglio – vor încerca să prezinte un succesor rival. Cardinalul hondurian Oscar Rodriguez Maradiaga, președintele Caritas Internationalis, este favorit pentru numeroși progresiști, dar, fără îndoială, el are o imagine prea de stânga, în timp ce Episcopatul latino-american se reînnoiește de aproximativ 20 de ani în sens conservator, marcat de influența Opus Dei.

În afara schemelor prestabilite, noul cardinal al Manilei, Luis Antonio Tagle, în vârstă de 55 de ani, impetuos, dinamic, charismatic, este o stea aflată în ascensiune pe firmamentul Bisericii Catolice. Extrem de popular în Asia, filipinezul este, în același timp, modern și foarte ortodox în privința subiectelor doctrinare.

Oricine ar fi, colegiul cardinalilor, numiți de către Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea, nu va alege, cu siguranță, un revoluționar aventuros și nici un prelat fără formare dogmatică aprofundată. Balanța înclină către alegerea unuia dintre „conservatorii moderniști” capabili atât să facă reforme, cât și să mențină fondul credinței.

La rândul lor, book-makerii, care deja au lansat pariurile, mizează pe un african – nigerianul Francis Arinze sau ghanezul Peter Turkson – sau canadianul Marc Ouellet. Dar italienii Angelo Scola, precum și secretarul de Stat Tarcisione Bertone sunt, de asemenea, menționați.