DEMOCRAȚIE SUB ASEDIU. Cum a ajuns Catalonia teatrul unui mini-război civil

Relațiile dintre Madrid și Barcelona s-au tensionat după ce conservatorul Mariano Rajoy a ajuns la putere în 2011, iar partidul său a promovat amendarea statutului de autonomie foarte extinsă de care se bucura Catalonia din 2006, alimentând tendința de obținere a independenței în această regiune.

În 2006, prin decizia parlamentelor spaniol și catalan, Catalonia a fost definită drept „națiune”, decizia fiind considerată ca o reconciliere între Madrid și Barcelona după războiul civil și dictatura lui Franco. De altfel, socialiștii remarcau că decizia este continuarea logică a pașilor spre obținerea autonomiei, făcuti după moartea dictatorului Franco, în 1975. 

„Prăpastia care separă statutul Cataloniei de principiile constituționale este atât de adâncă, încât negocierile sunt imposibile”, se poziționa, la acea vreme, actualul premier Mariano Rajoy, pe atunci liderul grupului conservator, de Opoziție, din Parlament, acuzându-l pe premier că deschide calea desprinderii regiunii de Spania. 

Tensiunea dintre Madrid și Barcelona a crescut mocnit, după instalarea la putere a conservatorilor lui Rajoy, în 2011. În noiembrie 2014, fostul lider catalan, Artur Mas, a organizat un referendum fără valoare legală și interzis de Tribunalul constituțional, privind independența Cataloniei, la care au participat aproximativ 2,3 milioane de persoane dintr-un total de 6,3 milioane. Aproximativ 80 la sută dintre ei s-au declarat în favoarea independenței regiunii. 

În toamna lui 2015, separatiștii s-au impus în alegerile regionale din Spania.  În prima sesiune după alegeri, Parlamentul catalan a adoptat o moțiune prin care  declara „începutul procesului de creare a unui stat catalan independent, sub forma unei republici” și un „proces de deconectare democratică nesupus deciziilor instituțiilor statului spaniol”. Planul a fost contestat de Guvernul spaniol la Curtea Constituțională, care a blocat demersul pe termen nedefinit.

CITEȘTE ȘI: Peste 2 milioane de oameni au votat pentru separarea de Spania. „Ne-am câștigat dreptul la un stat independent”

Cu toate acestea, la începutul lui 2016, Carles Puigdemont a preluat conducerea guvernului catalan, cu o foaie de parcurs clară, de a implementa măsurile necesare obținerii independenței regiunii Catalonia în 2017. 

În luna martie a acestui an, Parlamentul din Catalonia a anunțat intenția de a organiza referendumul în luna septembrie și a inclus dispozițiile pentru acest scrutin în planurile de cheltuieli pentru anul în curs. Din nou însă, Curtea Constituțională din Spania a blocat, în aprilie, planul de a finanța un referendum pentru independență în acest an, după ce Executivul de la Madrid a depus o contestație în instanță. 

La începutul lui iunie însă, Carles Puigdemont a anunțat organizarea unui referendum privind independența Cataloniei de Spania, susținând că încercările de a conveni cu guvernul de la Madrid asupra unei date și a structurii întrebării pentru referendum au eșuat, prin urmare nu a avut altă soluție decât să acționeze în mod unilateral. În iulie, în Parlamentul regional al Cataloniei a fost depus un proiect de lege privind referendumul care vizează separarea regiunii nord-estice din cadrul sistemului juridic al Spaniei, în încercarea de a combate blocajele legale din partea autorităților de la Madrid privind organizarea unui referendum de independență. Și acest plan a fost blocat însă, în septembrie de Curtea Constituțională, care a decis suspendarea pentru cinci luni a noii legi a referendumului, pentru a le permite judecătorilor să aibă timp să analizeze dacă scrutinul respectă Constituția Spaniei. Legea fundamentală prevede că nicio regiune nu poate organiza un referendum pe un subiect care îi privește pe toți cetățenii spanioli, iar Spania este indivizibilă. 

În ciuda verdictelor de neconstituționalitate, separatiștii și-au continuat planul. Autoritățile spaniole au reacționat. Înaintea zilei consultării populare, mai mulți primari au fost anchetați pentru sprijinirea referendumului ilegal, iar buletinele de vot au fost confiscate. Războiul politic s-a mutat pe 1 octombrie în stradă, unde s-au înregistrat ciocniri violente între alegători și poliția națională, soldate cu aproape 800 de răniți. (Desfășurarea evenimentelor poate fi urmărită aici)

Rajoy: Astăzi, nu a fost niciun referendum

„Ce s-a întâmplat astăzi este o rușine cu care Spania va rămâne pentru todeauna”, a declarat liderul catalan, Carles Puigdemont. 

„Astăzi, nu a avut loc niciun referendum pentru independență. Ce s-a întâmplat a fost o parodie a înseși ideii de democrație”, a declarat, la finalul zilei, premierul Mariano Rajoy, căruia autoritățile catalane i-au cerut, repetat, demisia pentru violențele din cursul zilei. 

„Vreau să afirm, în fața întregii Spaniei, că marea majoritate a populației din Catalonia nu a vrut să participe ca acest scenariu al secesioniștilor. Marea majoritate a catalanilor au demonstrat că sunt oameni care respectă legea și au reușit să reziste atacului celor care au dat dovadă de cele mai grave practici populiste. Toți spaniolii apreciază asta”, a adăugat el. 

Rajoy și-a nuanțat însă poziția, anunțând că va cere consultări cu partidele parlamentare pe marginea crizei din Catalonia. 

La nivel european, lideri politici au condamnat violențele din Catalonia, însă au remarcat că referendumul este ilegal. 

Din Marea Britanie, care se confruntă cu planurile similare ale Scoției, ministrul de  externe, Boris Johnson, și-a declarat îngrijorarea pentru situația din Spania. „Evident că suntem îngrijorați de orice violență, dar, în mod clar, referendumul nu este constituțional, așa că este nevoie de restaurarea unui echilibru. Sperăm că lucrurile se vor calma”, a declarat Johnson. 

Papa Francisc: „Nu vă fie teamă de unitate!”

Catalonia în cifre

Catalonia înseamnă 6,3% din teritoriul Spaniei, 16% din populație, 22% din PIB. Cu 7,6 milioane de locuitori, Catalonia, cea mai bogată regiune a Spaniei, înglobează peste o cincime din avuția Spaniei și este considerată „uzina țării”, fiind cea mai industrializată dintre cele 17 regiuni autonome spaniole.

Potrivit Ziarului Financiar,  Produsul Intern Brut (PIB) al Cataloniei independente ar fi de 245 miliarde de euro, fiind a 34-a economie la nivel mondial, mai bogată decât Româ­nia (148 miliarde de euro), Portugalia (172 miliarde de euro) sau Hong Kong, potrivit calculelor Orga­ni­za­ției pentru Cooperare și Dezvol­tare Eco­no­mică. PIB-ul per capita ar putea ajunge până la 28.000 de euro, mai mare decât cel al Coreii de Sud, decât cel al Israelului și chiar mai mare decât cel al Italiei (25.000 de euro în 2013).

Catalonia este principala destinație turistică din Spania, unul din patru turiști străini care au vizitat țara iberică alegând regiunea semiautonomă.