Schimbarea administrației de la Washington prin victoria pe care Joe Biden a obținut-o în fața lui Donald Trump a poziționat Rusia lui Vladimir Putin într-o poziție defensiv-agresivă, chiar dacă sintagma poate părea paradoxală în contextul actual.
Președintele rus nu și-a ascuns părerea că o viitoare colaborare va fi extrem de dificilă cu Joe Biden, iar unul dintre oamenii săi de încredere a prezentat noua administrație SUA drept una ”ostilă” și a creionat deja un scenariu în care Kremlinul va acționa tranșant, fără menajamente.
Pornind de la această strategie, oficialii de la Moscova le transmit rușilor că țara nu are nicio clipă de liniște, iar relațiile cu SUA merg ”din rău în mai rău”. Este și cazul lui Sergei Ryabkov, în vârstă de 60 de ani, adjunct al ministrului de Externe al Rusiei, absolvent al Institutului de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova. De altfel, acesta a și lucrat la Ambasada Rusiei la Washington, în perioada 2002 – 2006, revenind, apoi, în Rusia și fiind numit șef al Departamentului Cooperării Europene. În 2008, Sergei Ryabkov a devenit adjunct al minstrului de Externe al Rusiei, iar poziția sa este – evident – una lipsită de replici ”catifelate”.
”Relațiile cu SUA merg din rău în mai rău, iar Rusia nu așteaptă nimic bun de la Joe Biden”. Mai mult, Ryabkov a sugerat adoptarea ”unei politici de descurajare totală” în relația cu SUA și a unui ”minim dialog”, potrivit Washington Post.
Astfel de declarații întregesc imaginea de ansamblu a Rusiei de azi, o țară în care toleranța față de opoziție și eventuale proteste tinde către zero, iar ”retorica sfidătoare împotriva Occidentului” se transformă, încetul cu încetul, în noua (vechea?) strategie a lui Vladimir Putin.
Anul viitor, în Rusia vor avea loc alegeri parlamentare, iar președintele rus – a cărui popularitate este în scădere, potrivit analiștilor – insistă pe ideea că Occidentul, în general, și SUA, în special, doresc să ”submineze Rusia” prin toate mijloacele, ”lucrând mână în mână”.
Firește, în astfel de condiții, toți jurnaliștii și bloggerii critici la adresa lui Putin sunt etichetați drept ”teroriști potențiali, extremiști sau spioni”, iar activiștii civici și organizațiile neguvernamentale devin, invariabil, ”agenți străini”.
Pe de altă parte, Rusia are nevoie de eroi, iar aceștia sunt chiar spionii care reușesc să se infiltreze în agențiile americane și agenții de informații interne al căror rol principal – ”precum cel al poliției secrete a lui Stalin” – este reprimarea disidenței, mai notează Washington Post.
Andrei Kolesnikov, analist politic la Centrul Carnegie din Moscova, este departe de a fi optimist în ceea ce privește viitorul pe termen scurt și mediu.
Conform acestuia, în Rusia ”există un război deschis cu societatea civilă”, iar Vladimir Putin și ”oamenii Kremlinului” pun pe primul plan ”îngrijorarea” că s-ar putea confrunta cu proteste de stradă, așa cum s-a întâmplat în Belarus.
”Acesta este același regim, dar este mai dur și mai intransigent față de cererile societății și ale societății civile și este gata să lupte. Trebuie să fie pregătiți pentru orice, iar acest lucru este ceva nou”, consideră analistul politic, potrivit sursei citate mai sus.
Potrivit Constituției, Vladimir Putin rămâne la conducerea Rusiei până în 2036, și-a asigurat imunitatea în fața unei eventuale urmăriri penale, iar informațiile despre afacerile de milioane ale ”privilegiaților” din serviciile de informații rusești, agențiile de securitate, sistemul judiciar, forțele de ordine, agențiile de reglementare și armată (inclusiv ale rudelor acestora) sunt clasificate.
Și analistul politic Vladislav Inozemtsev pornește de la premisa că Vladimir Putin nu va abandona rolul de lider absolut al Rusiei.
Acesta vede Rusia de azi ca pe un ”stat capturat” în care Putin nu va renunța la putere. ”Este un stat capturat. Putin este pentru totdeauna. El nu va demisiona”, a declarat Vladislav Inozemtsev , analist politic la Centrul pentru Studii Post-Industriale din Moscova și asociat cu Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
”Dacă rămâne încă 15 sau 20 de ani în Kremlin, ar trebui să strângă șurubul și mai mult, deoarece protestele cu siguranță nu scad. Și, prin urmare, această întoarcere către autoritarism a fost absolut evidentă și va merge tot mai departe. Elita de la Kremlin percepe Rusia ca o proprietate privată care îi asigură îmbogățirea”, mai declară analistul politic, potrivit Washington Post.
În ultimele săptămâni, Rusia lui Putin a efectuat noi teste cu rachete, iar Țarul consideră că va rămâne lider în cee ce privește dezvoltarea armelor avansate din punct de vedere tehnologic.
La doar câteva zile după ce Serviciul de Informații Externe al Rusiei a fost acuzat că a piratat agențiile de informații ale SUA, Vladimir Putin a depus flori la un monument al acestui serviciu, transmițând că munca angajaților este ”extrem de importantă” și lăudând ”operațiunile dificile care au fost efectuate”.
Săptămâna trecută, Vladimir Putin a mai făcut o mutare caracteristică, acuzând și NATO pentru relațiile aproape înghețate cu Rusia, îndreptând un deget acuzator și precizând că organizația ”a încălcat promisiunea de a nu se extinde după căderea Uniunii Sovietice”.
În timpul conferinței anuale de presă, Vladimir Putin i-a transmis unui jurnalist BBC un mesaj elocvent.
”De ce crezi că suntem idioți? De ce crezi că nu putem vedea unele lucruri evidente? Suntem forțați să reacționăm”, a spus președintele Rusiei.
Însă, potrivit analiștilor, astfel de declarații – plus o retorică agresivă și avertismentele referitoare la dușmani interni sau externi – seamănă până la identificare cu o veche stratagemă sovietică menită a justifica ”reprimarea internă și o abordare militară dură”.