Marea Britanie a susținut folosirea bombelor nucleare de către Statele Unite ale Americii (SUA) împotriva Japoniei în cel de-al doilea război mondial, cu circa o lună înainte de lansarea primei bombe asupra orașului japonez Hiroshima, pe 6 august 1945, potrivit unor documente ale Arhivelor Naționale americane, recent declasificate, informează luni agenția japoneză de presă Kyodo, citată de Agerpres.
Documentele arată implicarea Londrei, ca aliat apropiat, în decizia Washingtonului de lansare a bombelor atomice asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki (9 august 1945), despre care nu se știa în mare măsură în Japonia.
Guvernul britanic și-a exprimat oficial sprijinul pentru bombardarea nucleară a Japoniei, în cadrul unei reuniuni a Comisiei politice mixte din 4 iulie 1945 de la Washington privind dezvoltarea și controlul energiei nucleare, referindu-se la bombele atomice Tube Alloys (T.A.), nume de cod pentru programul armei nucleare britanice din timpul celui de-al doilea război mondial.
Potrivit documentelor declasificate, mareșalul britanic Henry Wilson a declarat în cadrul reuniunii, prezidată de ministrul american de război, Henry Stimson, că guvernul britanic ”subscrie la folosirea armei T.A. împotriva Japoniei”.
”Guvernele Regatului Unit și Statelor Unite au convent că armele T.A. ar trebui utilizate de către SUA împotriva Japoniei, acordul guvernului britanic fiind comunicat” de către Wilson, se afirmă în documentele declasificate.
Comisia a fost înființată în baza Acordului de la Quebec din august 1943 de către SUA, Marea Britanie și Canada privind dezvoltarea coordonată armelor nucleare.
Acordul oficial al Marii Britanii privind folosirea bombelor atomice a survenit după ce președintele american Franklin Roosevelt și premierul Winston Churchill au convenit, la reuniunea lor din septembrie 1944 de la New York, că arma atomică ar putea fi folosită împotriva Japoniei când va fi dezvoltată.
La scurt timp după reuniunea Comisiei din iulie 1945, SUA au efectuat primul test cu arma atomică în New Mexico.