Revoluția din Belarus nu putea trece fără ca România să-și vâre și ea nasul prin gardul diplomației. După ce a rezolvat cazul „Navalnîi”, condamnându-l deja pe Vladimir Putin, ministrul de Externe ridică acum vocea la Aleksandr Lukașenko. Situația de la Minsk nu prea place Bucureștiului, dă de înțeles Bogdan Aurescu.
Concret, România cere autorităţilor belaruse să oprească represiunea şi intimidarea populației, să înceapă un dialog veritabil cu Opoziţia şi societatea civilă, să înceteze acuzaţiile nefondate la adresa naţiunilor vecine şi să acţioneze responsabil pentru construcţia păcii sociale şi a prosperităţii, pe baza democraţiei şi a respectului pentru drepturile fundamentale într-un Belarus liber, independent şi suveran.
Aurescu a făcut aceste solicitări nu față în față, la vreo întrevedere cu omologul său belarus, ci în cadrul unei reuniuni informale în format Arria a Consiliului de Securitate ONU.
Printre vorbitorii invitaţi la reuniune s-a aflat și Svetlana Tihanovskaia, liderul Opoziției din Belarus. În contextul evenimentelor de la Minsk, Aurescu a vorbit despre Revoluţia română din 1989: „Ca român, aş evoca faptul că, în urmă cu 30 de ani, am fost martorul unei astfel de deşteptări naţionale, pe străzile din Timişoara, Bucureşti şi ale multor alte oraşe din ţara mea”.
„Lumea întreagă şi-a exprimat admiraţia pentru poporul Belarusului, reprezentat de dumneavoastră, doamnă Tihanovskaia, şi de jurnaliştii curajoşi. Aţi cerut comunităţii internaţionale să sprijine principiile şi normele promovate de ONU şi suntem obligaţi să reacţionăm”, a mai adăugat el. Totodată, ministrul român a amintit că, „alături de UE, România a condamnat încălcarea drepturilor omului, nu a recunoscut rezultatul alegerilor şi a cerut eliberarea tuturor deţinuţilor politici”.
De asemenea, Bogdan Aurescu a vorbit şi despre sancţiuni pentru Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului: „Sprijinim sancţionarea de către UE a celor responsabili pentru represiune şi fraudarea alegerilor şi căutăm mijloace de a sprijini societatea civilă şi presa liberă din Belarus”. Interferență în chestiunile interne ale Belarusului? Nici vorbă, zice ministrul român de Externe: „Acesta nu este un caz de interferenţă externă; este un caz de încălcare a angajamentelor internaţionale privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum şi a normelor şi principiilor democratice. Cetăţenilor Belarusului merită să le fie respectate drepturile, iar comunitatea internaţională trebuie să acţioneze eficient”.
În final, dorind să arate că României nu-i mai trebuie nimic și are de toate, șeful diplomației de la București a anunțat că va dona 100.000 euro din bugetul MAE pentru susţinerea societăţii civile şi a jurnalismului independent din Belarus.