Discuție telefonică între secretarul general al ONU și ministrul de Externe ucrainean pe tema unei misiuni de pace în Ucraina

ONU va respecta orice decizie în acest sens a Consiliului său de Securitate, i-a transmis Ban Ki-moon șefului diplomației ucrainene, potrivit Interfax.

„În ceea ce privește posibilitatea trimiterii unei misiuni pentru menținerea păcii în estul Ucrainei, secretarul general (al Națiunilor Unite) l-a informat pe ministrul (ucrainean) de Externe că ONU va respecta orice decizie în acest sens a Consiliului său de Securitate”, se arată într-un comunicat al ONU.

Potrivit comunicatului, Ban Ki-moon și-a exprimat speranța că regimul încetării focului, convenit pe 12 februarie, la Minsk, va fi strict aplicat în estul Ucrainei. De asemenea, el s-a arătat îngrijorat de pericolele care persistă în unele zone din această regiune și a apreciat rolul președintelui ucrainean Petro Poroșenko în eforturile de soluționare a conflictului.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Petro Poroșenko a solicitat miercuri seara, la Kiev, mobilizarea unui contingent de menținere a păcii sub mandat ONU în zona de conflict din estul Ucrainei.

Potrivit lui, un contingent internațional poate fi „cel mai eficient și optim garant al securității” în estul Ucrainei, afectat de lupte între forțele proguvernamentale și separatiștii proruși.

„Rusia, în calitate de stat agresor, nu poate și nu va lua parte la operațiunea de menținere a păcii în Ucraina”, a spus Poroșenko, potrivit Interfax.

Rebelii proruși au anunțat că nu se opun unei misiuni care să mențină pacea între ei și Kiev, însă s-au declarat împotriva ideii prezenței oricăror forțe ucrainene la frontiera dintre Ucraina și Rusia.

Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a denunțat îndemnul la mobilizarea unei misiuni de menținere a păcii în estul Ucrainei drept o mișcare care sugerează că Petro Poroșenko „vrea să distrugă Acordul de la Minsk”.

Grupul de contact, din care fac reprezentanți ai Moscovei, Kievului, OSCE și lideri separatiști proruși din estul Ucrainei, a semnat pe 12 februarie, la Minsk, o înțelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Înțelegerea a fost negociată de către președinții Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Poroșenko, Franței Francois Hollande și cancelarul Germaniei Angela Merkel, după aproximativ 16 ore de negocieri în capitala belarusă.

Între măsurile prevăzute în documentul final se află un armistițiu între forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii proruși din estul țării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părți beligerante, retragerea armamentului greu din regiune și un schimb de prizonieri.

Armistițiul a intrat în vigoare la miezul nopții de sâmbătă spre duminică (0.00, ora Ucrainei și României), dar a fost deja încălcat de către rebelii proruși, care au preluat în cursul acestei săptămâni controlul asupra orașului Dabalțeve, un nod feroviar strategic din regiunea Donețk.

În acest context, întrevederi între miniștrii de Externe ai Ucrainei și Rusiei și secretarul general al Națiunilor Unite au fost programate pentru luni, la New York.

„Am avut o discuție telefonică plăcută cu Ban Ki-moon. Ne-am înțeles să ne întâlnim luni, la New York”, a anunțat vineri seara pe Twitter șeful diplomației ucrainene, Pavlo Klimkin, potrivit RIA Novosti.

Totodată, Ban Ki-moon va avea o întrevedere separată și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

„Inițial, spre amiază, (Ban) se va întâlni cu Lavrov, iar mai târziu cu Klimkin”, a precizat purtătorul de cuvânt al ONU, Farhan Haq.

Moscova este acuzată de către Kiev și Occident că este implicată – cu armament și oameni – în actualul conflict armat din estul Ucrainei, care durează de zece luni, după ce a anexat peninsula ucraineană Crimeea, în martie, pe fundalul crizei care a început în noiembrie 2013 cu proteste antiruse și proeuropene, cea mai puternică criză din Europa de după războaiele din fosta Iugoslavie. Rusia neagă orice implicare.