Dispariția cursei aeriene MH370 rămâne un mister, deși au trecut șase luni

În cursul unei ceremonii de rugăciune luni la Beijing, aproximativ 30 de apropiați ai victimelor au denunțat indiferența autorităților chineze și relele tratamente la care sunt supuși unii dintre ei.

Dintre cei 239 de pasageri și membri ai echipajului avionului Boeing al Malaysia Airlines, 153 erau chinezi.

„Fiecare zi este o tortură, dar astăzi suferim și mai mult”, a afirmat o femeie de 55 de ani, care și-a pierdut fiica în această catastrofă.

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

Potrivit unor mărturii concordante, apropiați ai pasagerilor au fost arestați și bătuți în această vară, inclusiv doi copii cu vârste de șase și patru ani, după o manifestație în fața sediului Malaysia Airlines din Beijing.

„Nu înțelegem. Suntem doar cetățeni obișnuiți”, a subliniat luni Dai Shuqin, un muncitor de 61 de ani care și-a pierdut sora și familia acesteia în catastrofa aviatică. „Unii vor să se sinucidă, să urce pe o clădire și să sară”.

În Malaysia, Selamat Umar, în vârstă de 60 de ani, al cărui fiu Mohamad Khairul Amri se afla la bord, a participat duminică, alături de aproximativ 100 de rude ale altor pasageri, la o ceremonie. „Faptul că nu avem nici o informație despre ce s-a întâmplat cu (cursa) MH370 îmi sfâșie inima. Sufletul meu nu este împăcat”, a afirmat el.

Cursa MH370 între Kuala Lumpur și Beijing a dispărut la 8 martie. La scurt timp după decolare, avionul a schimbat radical planul de zbor, virând spre vest, apoi spre sud, în direcția Oceanului Indian, unde s-ar fi prăbușit, din lipsă de carburant.

Traiectoria sa a fost reconstituită cu ajutorul sateliților, dar locul prăbușirii rămâne necunoscut și nici o urmă nu a fost găsită, în pofida vastelor căutări aeriene și submarine efectuate în largul coastelor occidentale ale Australiei.

Canberra, care conduce aceste căutări, a anunțat vineri că elemente la fel de dure ca metalul au fost identificate pe fundul Oceanului Indian, pe traiectoria presupusă a aparatului, dar că ar fi vorba cel mai probabil de minerale.

Sonarele „pot identifica diferite grade de duritate, dar nu pot face distincția (…) între metalul dur al unui avion sau roca dură de pe fundul oceanului”, a precizat un purtător de cuvânt al Biroului de anchetă australian ATSB.

Căutările cu sonarul au ca scop pregătirea terenului pentru următoarea etapă a căutărilor submarine, care ar urma să demareze în septembrie, pe un vast perimetru de 60.000 de kilometri pătrați.

Premierul australian Tony Abbott a fost la Kuala Lumpur la sfârșitul săptămânii trecute pentru a discuta cu autoritățile malaysiene. El a afirmat că noua etapă a căutărilor va începe în „aproximativ două săptămâni”.

Mai multe ipoteze au fost evocate pentru a explica dispariția cursei MH370, de la o criză de nebunie a pilotului sau a copilotului, la o deturnare sau un grav accident mecanic.

Explicația cea mai credibilă, potrivit responsabililor cu ancheta, este că o scădere bruscă a nivelului de oxigen de la bord a lăsat echipajul și pasagerii inconștienți. Avionul ar fi continuat să zboare pe pilot automat, până la căderea în mare, din lipsă de carburant.

La 17 iulie, un alt Boeing al Malaysia Airlines, care asigura ruta Amsterdam-Kuala Lumpur, a explodat în zbor, cel mai probabil doborât de o rachetă în timp ce survola estul Ucrainei. Acesta transporta 298 de persoane, între care 193 de cetățeni olandezi.