După 100 de ani, Turcia „împărtășește durerea” familiilor armenilor masacrați și le ridică memorial la Istanbul, dar refuză să recunoască genocidul

Turcia refuză să recunoscă un genocid, în pofida faptului că Armenia afirmă că 1,5 milioane de persoane au fost ucise în 1915, în masacre și în urma unor deportări. Însă Akara respinge folosirea cuvântului, argumentând că a fost vorba despre un război civil de pe urma căruia au avut de suferit ambele părți. Această problemă a afectat și continuă să afecteze relațiile celor două state.

Davutoglu a subliniat, în pofida declarației sale conciliante, că Turcia nu va recunoaște că în urmă cu 100 de ani a fost comis loc un genocid. „Să reduci totul la un cuvânt, să arunci responsabilitatea unor generații doar asupra națiunii turce este problematic din punct de vedere legal și moral”, a apreciat el.

Însă premierul a recunoscut deportările. „Ne amintim cu respect și împărtășim durerea nepoților și copiilor armenilor otomani care și-au pierdut viața în timpul deportării din 1915”, a spus el.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a criticat dur, săptămâna trecută, pe Papa Francisc, după ce acesta a denunțat genocidul armenilor. El a catalogat „nepotrivite” declarațiile Papei și l-a avertizat pe Suveranul Pontif „să nu repete greșeala”.

Liderul turc a făcut declarații asemănătoare anul trecut, înaintea comemorării, prezentând masacrul drept „durerea noastră comună”.

Marea majoritate a experților, mai puțin cei turci, consideră masacrul – care a avut loc pe teritoriul de est al Turciei de astăzi – un genocid. Acesta este recunoscut ca atare de țări ca Argentina, Belgia, Canada, Franța, Italia, Rusia și Ungaria.

De asemenea, Guvernul german, care a evitat mult timp cuvântul, a anunțat luni că urmează să susțină adoptarea unei rezoluții, în Parlament, prin care masacrul va fi recunoscut ca genocid.

Turcia afirmă că multe dintre persoanele vizate au fost ucise în lupte, în timpul Primului Război Mondial, și că etnici turci au fost, de asemenea, afectați de conflict.